Planul Național de Redresare și Reziliență, consultări pentru actualizarea sa. Cum vrea Guvernul să convingă Comisia Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Planului Național de Redresare și Reziliență, consultări la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru actualizarea sa, cu participarea reprezentanților ministerelor de linie, precum și a celor din agențiile în domeniu.
Planului Național de Redresare și Reziliență trebuie finalizat până la sfârșitul lunii aprilie 2021, pentru ca România să poată beneficia de fondurile europene puse la dispoziție de Bruxelles.
Vizate sunt domeniile Transport, Mediu, Schimbări Climatice, Energie și Eficiență Energetică.
Planului Național de Redresare și Reziliență, domeniile vizate
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat luni primele consultări tehnice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acestea au vizat domeniile Transport, respectiv Mediu, Schimbări Climatice, Energie și Eficiență Energetică. Au participat reprezentanții ministerelor de linie, precum și cei ai agențiilor în domeniu.
Reuniunile au fost coordonate de Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul MIPE, care a subliniat că principalul obiectiv al Planului Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă finanțarea de reforme.
El a explicat că PNRR trebuie finalizat până la sfârșitul lunii aprilie 2021, iar reformele și proiectele incluse în acest Plan trebuie implementate până la sfârșitul anului 2026.
”Trebuie să ne mișcăm cât mai repede”
”Trebuie să ne mișcăm cât mai repede. Cheltuielile eligibile în cadrul PNRR sunt cele efectuate de la 1 februarie 2020”, le-a transmis oficialul MIPE reprezentanților celorlalte autorități.
În cadrul primei reuniuni de astăzi, care a vizat domeniul Transport, au fost discutate aspecte referitoare la modul în care proiectele privind transportul rutier și feroviar pot fi susținute prin PNRR în condițiile formulării unor reforme care să conducă la schimbări vizibile.
A fost punctată necesitatea conexiunii drumurilor secundare la rețeaua primară, dar și necesitatea de a răspunde cerințelor legate de stimularea egalității de șanse și a ocupării forței de muncă datorită investițiilor finanțate.
30,4 miliarde de euro pentru România
În timpul întâlnirii privind domeniile Mediu Schimbări Climatice, Energie și Eficiență Energetică, s-a discutat despre modul în care provocările din aceste sectoare pot constitui baza unor reforme de anvergură si punctual despre o serie de investiții eficiente din punct de vedere energetic, despre posibilitatea finanțării sistemului de irigații, dar și despre digitalizarea patrimoniului în domeniul apelor și cadastrarea acestuia.
Reprezentanții ministerelor de linie și ai autorităților în domeniu au primit răspunsuri punctuale referitoare la eligibilitatea anumitor proiecte, dar și despre condițiile generale pe care proiectele propuse trebuie să le îndeplinească pentru a fi finanțate prin intermediul PNRR, în special respectarea principiilor tranziției verzi.
România va avea la dispoziție 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru implementarea PNRR.
Marți, 2 februarie, vor avea loc consultări privind dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural, dar și dezvoltarea turismului.
Recomandările noastre
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.