euro/tona. Exporturile subventionate provenind din UE au distrus piata zaharului, coborand pretul unei materii prime importante pentru balanta comerciala a tarilor in curs de dezvoltare. Acestea sunt cateva din consecintele reglementarlor de pe piata europeana zaharului, pe care OMC le considera contrare legilor comertului international. Bruxelles-ul nu are alternativa in afara de restructurarea sectorului de prelucrare a zaharului.Reforma inevitabila a domeniului va schimba fata unei industrii bicentenare pe Batranul Continent. La inceputul secolului al XIX- lea, ca raspuns la embargoul Angliei, care controla comertul maritim, inclusiv importurile de zahar din colonii, Napoleon a stimulat cultivarea sfeclei, in incercarea de a indulci viata supusilor sai. Desi rezultatul nu a facut Europa independenta de importuri, a stimulat in schimb o industrie continentala a zaharului. Industrie care va pierde pana in anul 2008 cam o treime din veniturile pe care le realizeaza acum. Daca in prezent pretul de referinta la poarta fabricii, garantat de Bruxelles, este de 632 euro/tona, in urmatorii patru ani acest nivel va scadea pana la 421 euro/tona. si cota de zahar, cantitatea ce primeste subventii europene, va scadea, de la 17,3 milioane de tone pana la 14,5 milioane. Nici fermiarii europeni nu vor fi ocoliti. Ei vor primi in 2007 circa 27 euro pe tona sfecla, fata de cei 43 de euro pe care ii primesc acum. Maximum cinci fabrici romanesti de procesare a sfeclei vor supravietui Reforma dura a sectorului european va inaspri concurenta de pe piata interna. Cota noastra de zahar alb, primita de la Bruxelles in urma negocierilor, cuprinde 325.000 de tone de obtinute din sfecla si 109.000 tone obtinute din zahar brut (importat din afara Uniunii). Consumul intern de zahar alb, rafinat se ridica la 500.000 de tone. „Cota de zahar din sfecla va fi obtinuta de fabricile care se afla in zonele cele mai favorabile cultivarii sfeclei. Exista astfel premise de supravietuire pentru unitatile din centrul si nordul Moldovei, Transilvania si Banat. Cele cinci fabrici care pot fi competitive cu concurentii europeni sunt situate la Roman, Ludus, Bot, Oradea si Timisoara”, afirma Ioan Armenean, presedintele patronatului de profil. Potrivit lui Ioan Armenean, in cazul capacitatilor de rafinare a zaharului brut importat, modelul european sugereaza ca va exista o singura unitate, de mari dimensiuni, situata in apropierea porturilor maritime sau dunarene. „Pana atunci, este posibil ca in urmatorii ani sa avem trei sau patru unitati de rafinare care vor concura intre ele prin reducerea costurilor de productie”, mai arata Ioan Armenean. Sectorul autohton va suferi astfel o reducere considerabila, fata de cele 33 de fabrici care functionau (majoritatea in pierdere) in 1989.Potrivit analistilor, mana de lucru ieftina nu constituie un atu pentru procesatorii nostri, deoarece 80% din costul zaharului rafinat este reprezentat de costul materiei prime si al energiei. Prin urmare, daca vor sa reziste pe piata si sa nu piarda cota de zahar atribuita Romaniei de catre Bruxelles, fabricile va trebui sa investeasca mult in ameliorarea randamentului de extractie. In prezent, acesta reprezinta, in cele mai bune cazuri, jumatate din cel european, de 10 tone echivalent zahar la hectar. Pentru impulsionarea sectorului, autoritatile au decis sa creasca subventiile acordate fermierilor pana la nivelul de 13 euro pentru tona de sfecla livrata procesatorilor interni. Suma reprezinta cam o treime din ce primesc fermierii europeni.