După ce a pierdut startul în favoarea bursei sibiene, BVB se pregăteşte să tranzacţioneze, la rândul său, certificate de emisii. Până una-alta, jucătorii se arată reticenţi.
Pe 22 ianuarie, Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (SIBEX) anunţa prima tranzacţie cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (EUA), reprezentând, după cum spunea directorul adjunct al Bursei, Darius Cipariu, „concretizarea unuia din cele mai importante proiecte ale instituţiei noastre din ultimii ani“. Era vorba de o operaţiune intermediată de brokerul Intercapital Invest. Între timp, prima astfel de tranzacţie a rămas şi ultima.
„Evident, o singură tranzacţie nu înseamnă prea mult. Trebuie, totuşi, ţinut cont de faptul că este un produs foarte nişat, tranzacţionabil numai de către marile companii industriale şi de către investitorii specializaţi pe acest domeniu. Aşa că am ştiut de la bun început că, fiind vorba de un domeniu foarte complex, avem de-a face cu un instrument care se va dezvolta treptat“, explică reticenţa jucătorilor Răzvan Paşol, directorul general al Intercapital Invest, totodată cel mai activ broker pe piaţa spot de la Sibiu.
Aceeaşi normă, interpretări diferite
După încercarea eşuată de a fuziona de acum câţiva ani, Bursa de la Sibiu şi cea din Bucureşti s-au concurat în lansarea de produse noi. În decembrie, SIBEX a reuşit să dea lovitura: a lansat piaţa spot, concomitent cu proiectul de tranzacţionare a contractului futures având activ suport indicele Dow Jones Industrial Average şi cu cel de tranzacţionare a certificatelor de emisii de CO2.
Apoi, în 22 februarie, CNVM a calificat certificatele cu emisii de gaze cu efect de seră ca valori mobiliare. Faptul că, în conformitate cu noile prevederi, Bursa sibiană administrează singura piaţă din România pe care aceste certificate se pot tranzacţiona a determinat Reuters ca, într-un articol intitulat „O prevedere omoară piaţa românească extrabursieră a certificatelor“, să acuze mai mult sau mai puţin CNVM de instituirea unui monopol în tranzacţionarea de certificate EUA. „Nu se poate vorbi de un monopol, atâta timp cât certificatele sunt practic fungibile cu toate instrumentele de acest tip tranzacţionate pe diverse pieţe europene“, asigură directorul general al Bursei bucureştene, Anca Dumitru. Precizează, însă, că „BVB urmează să adopte măsurile necesare pentru a oferi o piaţă spot celor interesaţi“.
Cum mai merg tonele de CO2 la vânzare
Pe scurt, sistemul european de tranzacţii cu emisii de dioxid de carbon (EU-ETS) este principalul instrument prin care statele membre UE susţin că luptă cu încălzirea globală.
Fiecare companie autorizată să tranzacţioneze certificate are o cotă alocată: cele care emit cantităţi de CO2 sub această limită îşi pot vinde certificatele, iar cele care şi-au depăşit cota sunt obligate fie să cumpere certificate de pe piaţă, fie să-şi restrângă activitatea poluatoare. În România, 219 agenţi economici deţin certificate, în condiţiile în care un astfel de produs corespunde unei tone de CO2. Potrivit Cristinei Pădure, economist în cadrul SIBEX, pe plan european tranzacţionarea certificatelor de emisii de CO2 se face numai la burse, România aliniindu-se acum trendului comunitar, după ce în ultimii ani tranzacţionarea certificatelor se făcuse numai pe piaţa extrabursieră.
Cel mai mare preţ de la apariţia pieţei europene, în 2005, a fost de peste 30 de euro pe tonă, iar cel mai scăzut, de jumătate de euro pe tonă. Spre comparaţie, în singura tranzacţie care a avut loc în România, preţul de vânzare al certificatelor a fost de 53,04 lei. Dacă SIBEX se află abia la început de drum pe această piaţă, cele mai mari burse specializate din lume sunt Bluenext (Franţa) şi European Climate Exchange (Marea Britanie). Valoarea pe plan mondial a tranzacţiilor cu certificate de emisii de dioxid de carbon a fost, în 2008, de 60 de miliarde dolari, în creştere cu 80% faţă de anul anterior.
Este un produs foarte nişat, tranzacţionabil numai de către companiile industriale şi investitorii specializaţi.
Răzvan Paşol, director general, Intercapital Invest
Scenariu ipotetic. Luând în considerare un preţ de tranzacţionare de 13,5 euro pe tonă (media ultimei luni la cea mai mare bursă de profil, BlueNext), Mittal Steel Galaţi deţine certificate în valoare de 923 de milioane de euro.
