Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), condus de viceprim-ministrul Paul Stănescu, a identificat, pentru orașele românești, o serie de provocări majore cărora strategiile şi politicile guvernamentale trebui să le răspundă:

  • grad relativ scăzut de urbanizare – aproximativ 54% (conform datelor INS), în ciuda distribuției spațiale echilibrate;
  • grad ridicat de hipertrofiere urbană (prin diferența dintre capitală și restul orașelor), cauzată de o serie de factori istorici;
  • lipsa unei categorii consistente și bine configurate de oraşe mijlocii;
  • tendinţă de ruralizare a oraşelor mici şi mijlocii, asociată riscului de deteriorare a nivelului de trai al populaţiei aflate în aceste zone;
  • extinderea urbană necontrolată în teritoriul periurban (noile suprafețe urbanizate nefiind acoperite și cu dotările de infrastructură edilitară și de transport);
  • fragmentarea servciilor publice, cauzată inclusiv de o lipsă a cooperării la nivel de administrație publică;
  • scăderea populaţiei orașelor (cu mici excepții), cauzată de un proces lent de îmbătrânire demografică, de un spor natural negativ, de migraţia populaţiei din oraşe către rural şi periurban și de migrația externă;
  • segregare socială, creșterea numărului populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;
  • dezechilibre ale economiei oraşelor, ca urmare a restructurării industriale post 1990;
  • existenţa unor probleme de mediu în zonele urbane, în special generate de traficul urban.

Pornind de la aceste provocări, MDRAP a stabilit o serie de măsuri prioritare pentru perioada următoare:

  • Susţinerea dezvoltării economice a oraşelor

Creşterea economică şi demografică a oraşelor trebuie să reprezinte o prioritate cheie care să susţină competitivitatea oraşelor româneşti. În acest sens, trebuie susținută colaborarea acestora cu localitățile din zona de influență urbană pentru crearea de zone urbane funcționale. Astfel, sunt necesare proiecte de infrastructură care să conecteze localitățile din zona de influență la orașul nucleu și care să permită dezvoltarea unor puncte logistice, precum și desfășurarea fluxurilor economice.

 
  • Asigurarea unei structuri funcţionale a oraşelor

Pentru a susţine dezvoltarea economică a oraşelor şi pentru a atrage investitori, turişti şi forţă de muncă specializată, este obligatoriu pentru oraşele româneşti să aibă o structură funcţională, o densitate urbană optimă și o masă economică și socială.

  • Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane, prin măsuri de regenerare urbană, pentru recâștigarea zonelor centrale, pentru creșterea calității vieții locuitorilor și pentru reconversia siturilor industriale şi militare; măsuri de creştere a eficienţei energetice în oraşe, încurajarea folosirii energiei regenerabile pentru a asigura calitatea mediului şi reducerea emisiilor de gaze, creşterea suprafețelor verzi în spaţiile publice şi promovarea mobilităţii nemotorizate pentru a reduce poluarea aerului.
  • Susţinerea dezvoltării infrastructurii de bază şi a mobilităţii urbane în oraşele româneşti

O serie de acţiuni şi măsuri sunt necesare pentru dezvoltarea, modernizarea şi promovarea transportului public urban, promovarea incluziunii sociale, creşterea calităţii spaţiului public şi asigurarea unui peisaj urban atractiv.

  • Incluziunea comunităţilor marginalizate, prin realizarea unor proiecte de regenerare urbană care să crească condițiile de viață ale populației rezidente, proiecte de infrastructură care să permită o bună conectivitate în cadrul orașului, accesul la serviciile medicale și educaționale, accesul la infrastructura edilitară.

Aceste elemente reprezintă principalele componente ale politicii urbane, document ce va fi promovat în anul 2019 de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Paul Stănescu a atras atenţia asupra acestor probleme cu ocazia Zilei Mondiale a Oraşelor.

Te-ar putea interesa și: