La începutul lunii decembrie, mai multe organizații s-au reunit în cadrul People’s Vaccine Alliance pentru a face vaccinurile anti-Covid-19 accesibile tuturor, indiferent de bogăția țării în care locuiesc. Aceste organizații includ Amnesty International, Frontline Aids, Global Justice Now și Oxfam.

Întrebată dacă există o breşă între țările bogate și statele “cu venituri mici sau medii” în ceea ce privește accesul la vaccinuri,a ceasta a răspuns ”da, cursa vaccinurilor lansată în martie-aprilie a avut ca rezultat un sistem pe două niveluri, în care țările bogate, cu Statele Unite și Uniunea Europeană în frunte, au rezervat marea majoritate a dozelor prin contracte bilaterale cu companiile farmaceutice implicate în cercetare.

Acest lucru a pus în pericol accesul celor mai sărace țări la vaccinuri. Totuşi, începând din luna aprilie, Emmanuel Macron a vorbit despre vaccinuri ca despre un “bun public global”, care trebuie să le facă “disponibile, accesibile și abordabile pentru toți”. Dar ulterior, s-au luat puține decizii în acest sens.”.

Despre lipsa de solidaritate

Ulterior aceasta a vorbit despre lipsa de solidaritate între țări și a povestit că ”Statele Unite au fost primele care au preferat rolul de cavaler singuratic. Restul țărilor bogate (cele ale UE, Marea Britanie, Canada) le-au urmat exemplul. Comportamentul laboratoarelor a jucat, de asemenea, un rol. Directorul general al companiei franceze Sanofi, a declarat în luna mai că, odată ce vaccinul va fi dezvoltat, va fi oferit celui mai mare ofertant. Mai precis, Statele Unite, care au pus pe masă 2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea cercetării. Sanofi și-a revizuit poziția în fața scandalului care a urmat. Dar criza sanitară este mondială, iar singurul răspuns posibil este unul global și colectiv.”

Restul lumii ar putea fi private de ele

Întrebată dacă preempțiunea dozelor de către cele mai dezvoltate țări înseamnă că restul lumii va fi privat de ele, șefa Oxfam a precizat ”este foarte clar. În starea actuală a capacităților de producție a vaccinurilor, captura făcută de țările bogate înseamnă că puține țări sărace sau foarte îndatorate vor avea acces la vaccinare în 2021.”

Preconizări

Julia Heres Garcia a precizat că ”Pentru ca volumul de producție al diferitelor vaccinuri să răspundă nevoilor globale, monopolurile laboratoarelor privind cunoașterea și proprietatea intelectuală a acestor brevete trebuie ridicate pe durata pandemiei, pentru a permite şi altor companii să producă aceste vaccinuri. Aceasta este singura modalitate de a le face accesibile tuturor.”

Despre inițiativa Covax

”Covax a rezervat 700 de milioane de doze de care vor putea beneficia 92 de țări, reprezentând mai mult de jumătate din populația lumii. Între timp, Uniunea Europeană are cu ce să-şi vaccineze de peste două ori populația; Statele Unite, de patru ori.

Obiectivul Covax este vaccinarea a 20% dintre locuitorii acestor 92 de state, adică cele mai vulnerabile grupuri (lucrători din domeniul sănătății, persoane peste 65 de ani, pacienți cu o comorbiditate). Dar finanțarea sa nu este asigurată.

A fost estimată la 11 miliarde de dolari și există un risc puternic ca suma să nu fie strânsă, deoarece țările bogate nu își respectă angajamentele de ajutor pentru dezvoltare.”, spune șefa Oxfam.

Întrebată dacă susține inițiativa cetățenilor europeni “Fără profituri de pe urma pandemiei”, aceasta a răspuns că da.

”Da, credem că este esențial ca cetățenii să abordeze problema semnând petiția și cerându-le guvernelor lor să intervină. La nivel mondial, 10 miliarde de dolari au fost alocate laboratoarelor pentru cercetarea vaccinurilor. În schimb, cetățenii și contribuabilii au dreptul să monitorizeze modul în care sunt produse şi distribuite aceste vaccinuri și cine va beneficia de ele. Și să cerem ca acestea să nu contribuie la creșterea inegalităților și a profiturilor laboratoarelor. Dar în această zonă totul este opac, începând cu prețul dozelor.”