Noile reglementări privind capitalul şi lichiditatea băncilor vor avea doar un impact modest asupra producţiei din economie în perioada în care vor fi introduse, dar vor aduce beneficii substanţiale pe termen lung, susţin instituţiile însărcinate cu elaborarea regulilor “Basel III”.

Reglementările vor înăspri condiţiile de creditare şi vor reduce investiţiile în perioada de tranziţie într-un grad cu mult mai redus decât ceea ce estimează băncile, se arată într-un comunicat al Comitetului pentru Supraveghere Bancară de la Basel şi al Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF), preluat de Reuters.

Totodată, noile reguli vor reduce semnificativ incidenţa crizelor financiare şi implicit a scăderilor economice pe care acestea le cauzează, beneficii care depăşesc cu mult pierderea modestă de producţie care va fi remarcată în anii în care vor fi introduse.

“Analizele arată un cost macroeconomic al implementării standardelor mai solide suportabil (…) în timp ce beneficiile aduse pe termen lung stabilităţii financiare şi creşterii economice stabile sunt substanţiale”, a declarat în comunicat preşedintele CSF, Mario Draghi.

Potrivit studiilor CSF, produsul intern brut global va scădea cu 0,2% pentru fiecare punct procentual de creştere a raportului capital tangibil la active ponderate la risc, timp de patru ani.

Setul de reguli Basel III va impune probabil băncilor să aibă o rată de adecvare a capitalului de rang întâi de 4-6%, au declarat săptămâna trecută pentru Reuters surse apropiate discuţiilor.

Analiza CSF ia în considerare nivelurile reale de capital ale băncilor, din moment ce majoritatea instituţiilor financiare constituie rezerve cu mult mai ridicate decât minimul cerut de lege.

Singura estimare similară, comparabilă înaintată până acum cu privire la impactul regulilor Basel III asupra economiei globale a fost prezentată în iunie de grupul bancar de lobby Institute of International Finance (IIF), potrivit căruia măsurile propuse, inclusiv planurile de taxare suplimentară a băncilor, ar tăia 3% din creşterea economică în următorii cinci ani în Statele Unite, zona euro şi Japonia, şi ar rezulta în aproape zece milioane de concedieri.

SURSA: Mediafax