Despre ce este vorba mai exact? POLYINVEST a vizat îmbunătăţirea condiţiilor pentru investiţii în zonele nedezvoltate ale spaţiului sud – est European, favorizând intrarea pe piaţă a unei oferte largi de proprietăţi publice neutilizate de către administraţiile publice locale care pot aduce profit şi dezvolta aceste zone prin oferirea lor (prin închiriere, vânzare sau parteneriat public-privat) potenţialilor investitori.

Altfel spus, urmând un model care funcționează deja în Italia au fost puse la punct o mtodologie și o strategie foarte bine puse la punct care ar fi putut ajuta administrațiile locale din România să inventarieze proprietățile imobiliare pe care le posedă și care nu sunt utilizate pentru că nu există bani de investiții și apoi să le scoată pe un portal de anunțuri special creat, unde potențiali investitori le pot alege.

După ce un potențial investitor ar fi ales un teren dintr-o anumită localitate sau comună, cei doi partnereri, administrația locală și compania ar fi trebuit să stabilească de comun acord modalitatea de parteneriat: vânzarea proprietății, închirierea acesteia sau parteneriat public privat.

Problema a apărut în momentul în care administrațiile locale au încercat (și au reușit) să nu facă publice terenurile neutilizate pe care le dețin sau să stabilească valoarea acestora conform metodologiei create de experți.

O altă activitate pe care Universitatea din Bucureşti a coordonat-o a fost crearea unei metodologii care a presupus definirea unor indicatori pentru identificarea caracteristicilor proprietăţilor imobiliare urmând ca pe baza acestor indicatori să se creeze o bază de date pentru fiecare proprietate. După validarea datelor colectate de către ceilalţi parteneri pentru proprietăţile recenzate, Universitatea din Bucureşti a centralizat datele într-un raport centralizator cu toate aceste proprietăţi. Doar 250 de proprietăţi imobiliare care cuprind terenuri, clădiri, terenuri şi cladiri.
Exemplul ungurilor: ei își caută singuri investitorii
Dacă noi nu ne descurcăm așa bine la capitolul transparență, nu același lucru se poate spune despre vecinii noștri unguri. Asta pentru că în cadrul programului POLYINVEST, administrațiile locale din Ungaria au realizat inventarul conform metodologiei și au ieșit cu terenurile pentru ca acestea să poată fi agățate de investitori.

Inventarul şocant al averii statului
Palatul Parlamentului figurează în actele Camerei Deputaţilor cu o valoare de zero lei. Casa Vernescu este evaluată la 664 lei, cam tot atâta cât face o scrumieră Biedermeier. Cum s-a ajuns la asemenea aberaţii?
Chiar dacă instituţiile statului sunt obligate de şapte ani să îşi reevalueze periodic portofoliul de proprietăţi, nimeni nu se sinchiseşte să plătească un evaluator în acest sens. Reguli vechi de 20 de ani, frica de impozite mărite sau constatarea unor lipsuri la inventar nu motivează autorităţile să scoată la suprafaţă datele reale.

Averea imobiliară a ţării ar putea reduce din impactul crizei economice dacă instituţiile statului i-ar cunoaşte adevărata valoare. Sute de hectare de teren sunt înregistrate în contabilitatea instituţiilor publice la valori de un leu sau, pur şi simplu, nu sunt evaluate. O serie de imobile sunt nevalorificate pentru că autorităţile nu îşi inventariază titlurile de proprietate.
Citește și Inventarul şocant al averii statului
Citește și Primarii stau pe o avere imobiliară de miliarde
Citește și Haosul proprietăţii din România: proiectul-pilot de Cadastru General bate pasul pe loc