Competitivitatea aflată în scădere a României în comparaţiile internaţionale reflectă un eşec al politicilor, în special din cauza faptului că schimbările majore vizând ameliorarea mediului de afaceri au fost amânate, ceea ce are drept rezultat o povară administrativă importantă şi absenţa unei orientări către e-guvernare, care ar putea ameliora situaţia.

Ar contribui totodată la ameliorarea situaţiei eforturi cuprinzătoare ‘decisive şi eficiente’ de a încuraja schimbările structurale către o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaştere. Cu toate acestea, notează raportul, problemele de acces la finanţare încetinesc investiţiile. Pentru a realiza îmbunătăţiri semnificative în mediul de afaceri sunt necesare soluţii, instrumente şi modificări la nivelul întregii administraţii.

S-au realizat unele progrese privind procedurile de înfiinţare, cerinţele de raportare fiscală şi înregistrarea şi transferul de proprietate, însă sunt încă în vigoare proceduri complexe atunci când este vorba de obţinerea unei conectări la reţeaua electrică, plata taxelor şi impozitelor, obţinerea autorizaţiilor de construcţie şi soluţionarea cazurilor de insolvenţă.

Raportul observă în acelaşi timp că punerea în aplicare a planului de acţiune rezultat în urma revizuirii cadrului instituţional în domeniul mediului de afaceri, întreprinsă în cadrul asistenţei FMI şi UE, a fost foarte slabă. ‘Începând din 2012 este disponibil mai mult sprijin politic, odată cu numirea unui ministru delegat pentru mediul de afaceri, dar rămân încă multe de făcut pentru a asigura un efort de reformă coordonat’, se menţionează în document.

În mod similar, ‘ar fi necesare eforturi considerabile pentru a se asigura că România este în măsură să îşi îndeplinească angajamentele asumate în vederea consolidării independenţei sistemului judiciar’. Din păcate, consideră CE, până în prezent România nu a fost capabilă să pună în aplicare angajamentele care au ca scop consolidarea independenţei sistemului judiciar, iar atacurile motivate politic cu privire la sistemul judiciar nu s-au încheiat.

Raportul CE privind competitivitatea notează că nivelul corupţiei din România este perceput ca fiind foarte ridicat după standardele europene, frânând activitatea economică şi descurajând investiţiile străine. Executivul european consideră că s-ar putea lua măsuri suplimentare în ceea ce priveşte controlul intereselor statului şi al altor forme de corupţie, în special prin stabilirea unor norme transparente privind lobby-urile, controlarea circulaţiei managerilor între sectorul privat şi cel de stat, garantarea accesului larg la informaţii şi asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţii publice.

Documentul evidenţiază că în prezent în România sunt în curs de elaborare mai multe strategii naţionale şi că se fac eforturi pentru a consolida competitivitatea în domenii importante pentru creştere. ‘Cu toate acestea, este necesară aplicarea lor efectivă pentru rezultate vizibile şi durabile. În plus faţă de angajamentul politic, acest lucru ar necesita mecanisme pentru a coordona, monitoriza şi a pune în aplicare politicile. Ar fi, de asemenea, necesare acţiuni suplimentare pentru a remedia acapararea puterii statului de către grupuri de interese restrânse şi alte forme de corupţie administrativă’, se menţionează în raport.

Exploatarea durabilă şi transparentă a materiilor prime reprezintă o altă provocare, întrucât daunele produse asupra mediului şi sănătăţii vor avea un impact negativ asupra competitivităţii ţării pe termen mediu şi lung, mai notează documentul.

‘Există o serie de proiecte controversate de investiţii străine în sectoarele energiei şi materiilor prime neenergetice. Au fost acordate drepturi de explorare a gazelor de şist în regiunea Dobrogea, iar un proiect de minerit aurifer care utilizează cianură a generat preocupări cu privire la consecinţele asupra mediului şi costuri, dar şi aspecte legate de transparenţă şi activităţi de lobby. Antecedentele în materie de accidente şi daune aduse mediului indică faptul că sunt posibile îmbunătăţiri în ceea ce priveşte exploatarea minelor şi a tehnicilor de management de mediu’, se subliniază în raport.

Raportul observă şi faptul fluxul net de investiţii străine directe (ISD) a scăzut din 2009 şi a ajuns la 1,7 miliarde de euro în 2012, cu aproape 80% mai redus decât în 2008. Principalii beneficiari ai ISD au fost industriile prelucrătoare, intermedierea financiară, comerţul, construcţiile, tranzacţiile imobiliare şi Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Totuşi, documentul aminteşte că, potrivit unui sondaj realizat în 2013 de Ernst&Young, România este pe locul şase din Europa între ţările cele mai atractive pentru investiţii în următorii trei ani.

‘Cu toate acestea, se poate face mai mult pentru pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor în scopul încurajării relaţiilor comerciale mai puternice între investitorii străini şi întreprinderile locale’, notează raportul.

Singurul sector în care România se impune în raportul privind competitivitatea industrială a UE este revenirea la nivelul de dinainte de criză şi chiar depăşirea acestuia în ceea ce priveşte industria prelucrătoare, fiind urmată în blocul comunitar de Lituania, Polonia, Slovacia, Estonia şi Letonia.
Sursa: Agerpres


Te-ar putea interesa și: