franele trenului cu 25 de vagoane al Uniunii Europene. A fost, evident, si un vot anti-guvernamental, insa nemultumirile legate de somaj, imigratia scapata de sub control, cresterea economica modesta ori planificatele reduceri de drepturi pentru angajati au o legatura directa si cu politicile europene. Mai rau, o buna parte a alegatorilor au pus semnul egal intre Constitutie si extinderea UE si au vrut, astfel, sa spuna nu tarilor care asteapta la usa Uniunii.Reactia cea mai dura a fost legata de posibila aderare a Turciei, insa si integrarea noastra si a bulgarilor are o parte din „vina“. Romania este vazuta de multi ca un nou izvor de probleme intr-o Uniune si asa pusa sub semnul intrebarii. Astfel incat data de 1 ianuarie 2007 ca inceput al statutului nostru de membru in clubul european e din ce in ce mai improbabila. Asta in ciuda declaratiilor incurajatoare ale unor inalti oficiali de la Bruxelles. Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a cerut statelor UE sa respecte tratatele de aderare semnate cu Romania si Bulgaria si sa inceapa negocierile de aderare cu Turcia. „Provin dintr-o cultura unde cuvantul dat si intelegerile sunt respectate“, a declarat el.Altii sunt chiar si mai optimisti si cred ca nu exista nici un risc pentru Romania, dupa rezultatele refendumurilor din Olanda si Franta. „Votul impotriva Constitutiei nu este relevant pentru aderarea Romaniei. Anul 2007, ca data pentru integrare ramane valabil. Romanii nu au de ce sa se teama. Sunt convinsa ca nu va exista nici o amanare“, spune baroneasa Emma Nicholson, fost raportor al Parlamantului european pentru Romania si fin observator al politicii de la Bruxelles. Baroneasa nu are cuvinte de lauda la adresa tratatului constitutional: „Ii felicit pe francezi si olandezi pentru ca au votat impotriva creerii unor structuri nedemocratice.“