Pentru menținerea producției actuale de petrol și gaze naturale convenționale până în 2030, România ar avea nevoie de investiții totale de 15-18 miliarde de euro. Cel puțin așa demonstrează reprezentanții PriceWaterhouse Coopers (PwC). Ei spun că, fără surse noi de hidrocarburi, gradul de dependență energetică va crește, cauza principală fiind declinul producției cu 10%, în medie, anual.
Acum, în țara noastră, se află în operare 450 de zăcăminte și 13.000 de sonde, însă gradul de epuizare a rezervelor este de 85%, zăcămintele fiind exploatate în zeci de ani. În acest context, Vasile Iuga, managing partner pentru Europa de Sud-Est în cadrul PwC, spune că o majorare a redevențelor la un nivel care nu mai face rentabilă producția va duce la închiderea zăcămintelor cu producție mică, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ pentru această industrie. Anul trecut, statul a încasat din redevențe 1,4-1,5 miliarde de lei (aproximativ 320 milioane de euro) reiese din datele Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM). Practic, numai OMV Petrom, care acoperă aproape integral producția de petrol și jumătate din producția de gaz, a plătit redevențe de 814,93 milioane de lei (183 milioane de euro). De asemenea, al doilea mare producător de hidrocarburi din România, Romgaz, companie deținută de statul român, a plătit în 2012 redevențe de 205,42 milioane de lei (46 milioane de euro).
Acum, România are un sistem de redevențe petroliere între 3,5 și 13% din valoarea producției, cu o medie de 7%-8%. „Acest nivel este potrivit şi poate fi menţinut şi pe viitor. O medie europeană a redevenţelor nu este relevantă, în condiţiile în care situaţia este diferită în ţările europene. Veniturile actuale ale României din redevenţele petroliere, raportate la PIB, sunt la un nivel mediu în Europa“, a mai spus Vasile Iuga. În ultimii zece ani, aceste redevențe nu au putut fi majorate din cauza legii de privatizare a Petrom din 2004. Însă lucrurile s-ar putea schimba odată cu 2015, când nivelul lor va fi, cel mai probabil, schimbat. Practic, companiile petroliere au început deja negocierile cu statul pe această temă.

„Nu mai putem merge cu același nivel“

Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, declara, la începutul acestui an, că România nu mai poate merge cu acelaşi nivel al redevenţelor ca la începutul anilor ‘90 sau în anul 2000. „Trebuie să vedem ce se întâmplă în Europa. Nu facem nimic altceva. Cum se întâmplă în Germania, de exemplu, aşa trebuie să se întâmple şi în România, fără discriminare“, a spus Niţă. Chiar și premierul Victor Ponta a susținut, în repetate rânduri, că în acest an va fi aprobată o lege care va viza actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europeană.
Altfel, Sorin David, managing partner la firma de avocatură David&Baias, consideră că actualul sistem de redevențe este potrivit și nu este dezastruos din perspectiva statului.
România se află, în prezent, pe locul cinci în Europa la producţia de ţiţei şi gaze, în timp ce gradul de dependenţă de importuri este de 25%, adică sub media europeană, de 50%. Principalul producător de petrol şi gaze din Europa este Norvegia, care a extras anul trecut 1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep). Norvegia este urmată de Marea Britanie (583 milioane bep), Olanda (520 milioane bep), Danemarca (14 milioane bep) şi România (102 milioane bep).

"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 38 a revistei Capital din săptămâna 23 -29.09.2013"


Te-ar putea interesa și: