85 de ani de la moartea sopranei Hariclea Darclée

Hariclea Darclée, considerată „cea mai importantă divă a timpurilor ei și cea mai importantă cântăreață de origine română care a trăit până astăzi”, a fost omagiată printr-un proiect editorial de amploare. Biografia sopranei, intitulată „The life and times of the first Tosca – Hariclea Darclée”, a fost lansată în România la 29 mai 2023, la Banca Națională a României.

Autorul olandez Rene Seghers a dedicat 22 de ani cercetării vieții și carierei Haricleei Darclée, soprana româncă care a interpretat în primă audiție absolută operele „La Wally” de Alfredo Catalani și „Iris” de Pietro Mascagni. Rene Seghers, organizator de spectacole de operă și concerte, a dezvăluit că a fost impresionat de faptul că Hariclea Darclée a fost prima soprană care a interpretat pentru prima dată operele „La Wally”, „Iris” și „Tosca”.

”O divă care a inspirat compunerea operelor vremii sale. Avea descendenţă regală grecească şi a inspirat compozitori precum Puccini, Mascagni, Leoncavallo şi Gounod să compună opere care au cucerit întreaga lume”, a spus Rene Seghers, amintind de crearea operei ”Enoch Arden” de Alexis Catargi, interpretată de Darclée, în 1906, la Bucureşti, de Grigori Ventura, care a compus pentru ea ”Epistola” şi de Eugenio Ceaur Aslan, care i-a dedicat compoziţia ”Serenada”.

Hariclea Darclée, cunoscută și sub numele de „privighetoarea Carpaților”, s-a născut la Brăila la 10 iunie 1860 și a avut o carieră strălucită, impunându-se pe marile scene din Paris, Berlin, Florența, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York și Moscova. Soprana a fost apreciată de compozitori precum Giuseppe Verdi, Ruggiero Leoncavallo, J. Massenet, Alfredo Catalani și Giacomo Puccini.

Printre premierele absolute ale Haricleei Darclée se numără și opera „Tosca” de Giacomo Puccini, în care a interpretat rolul Floriei. Repertoriul său a inclus peste 60 de titluri de opere, între care ”Romeo şi Julieta”, ”Norma”, ”Traviata”, ”Carmen”, ”Aida”, ”Wilhelm Tell”, ”Don Giovanni”, ”Manon”, ”Othello”, ”Tannhauser”, ”Tristan şi Isolda”, ”Boema”, ”Trubadurul”.

A murit la București în sărăcie și uitată de lume

Giacomo Puccini a considerat-o o cântăreață unică în rolul Floriei şi la cererea ei, a adăugat operei „Tosca” aria ”Vissi d’arte, vissi d’amore”, distribuind-o în spectacolul ce a avut premiera la Teatro Constanzi din Roma la 14 ianuarie 1900, alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni, conform aceluiaşi volum.

După o carieră impresionantă, Hariclea Darclée s-a întors definitiv în România în septembrie 1936, cu intenția de a preda la Conservator sau de a cânta pe scena de la Opera Română. De asemenea, ea și-a dorit foarte mult să înfiinţeze o şcoală românească de canto, dorinţă care însă nu s-a realizat.

A murit la 10 ianuarie 1939, la București, în sărăcie şi uitată, notează lucrările ”Dicţionar de muzică” şi ”Dicţionarul personalităţilor feminine din România”. Ea a fost înmormântată la cimitirul Bellu, funeraliile fiind finanțate de Ambasada Italiei.

A fost apreciată de mari compozitori și artiști

Mulţi consideră că Hariclea Darclée a fost Maria Callas sau Anna Netrebko a vremurilor ei, dar acest lucru este adevărat doar în ceea ce priveşte faima, deoarece nici Callas şi nici Netrebko nu i-au avut pe Catalani, Puccini, Mascagni, Mancinelli şi Saint-Saens să compună opere pentru ele, mai notează volumul biografic.

A fost apreciată de mari compozitori, precum Giuseppe Verdi, Ruggiero Leoncavallo, J. Massenet, Alfredo Catalani, Giacomo Puccini şi a cântat alături de artişti de mare valoare, precum Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini.

Mai multe opere au fost compuse special pentru ea şi interpretate în premieră absolută, dintre care amintim: ”Condor” de Carlos Gomes (rolul Odulea, Teatrul Scala din Milano, 1891); ”I Rantzau” de Pietro Mascagni (rolul Luisa, premiera absolută la Teatro della Pergola din Florenţa, 1892); ”Cristoforo Colombo” de Alberto Franchetti (rolurile Isabella di Aragona, Ikuamota, Teatrul din Genova, 1892); ”Amy Robsard” de Isidor da Lara (rolul Amy Robsard, Opera din Monte Carlo, 1897); ”Hero e Lenadro” de Luigi Mancinelli (rolul Hero, Opera din Madrid, 1897); ”Iris” de Pietro Mascagni (rolul Iris, premiera absolută la Teatrul de Opera din Roma, 1898, apoi la Milano şi Bucureşti); ”Enoch Arden” de Alexis Catargi (rolul Ammie Lee, Teatrul Naţional din Bucureşti, 1904); ”Eidelberga mia” de Ubaldo Pachierotti (rolul Catnei, Teatrul Colon din Buenos Aires, 1909).