Consiliul reafirmă că existenţa unui sistem administrativ şi judiciar imparţial, independent şi eficient, cu resurse suficiente, este esenţial pentru o funcţionare adecvată a politicilor UE şi pentru ca cetăţenii să beneficieze deplin de toate oportunităţile oferite de statutul de membru al Uniunii Europene. De asemenea, Consiliul încurajează cele două ţări să finalizeze cadrul juridic necesar şi, ca o prioritate urgentă, să ia măsurile adecvate pentru a pune în aplicare reformele pentru îndeplinirea angajamentelor din cadrul MCV.
Concret, în cazul României, Consiliul salută ‘paşii semnificativi luaţi pentru creşterea eficienţei proceselor judiciare, în special prin aplicarea Legii micii reforme” şi reţine în concluziile sale că România a adoptat un nou cadru juridic pentru ANI. ”România a continuat pregătirile pentru punerea în aplicare a celor patru noi coduri, a lansat pregătirile pentru o analiză funcţională a sistemului judiciar şi a realizat un studiu de impact a politicii sale anticorupţie. DNA a arătat în continuare rezultate convingătoare în investicarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi s-a putut observa o creştere a numărului de condamnări”, se menţionează în document.
Totuşi, Comisia Europeană a identificat o serie de provocări cu privire la ritmul soluţionării cazurilor de corupţie la nivel înalt şi la eficienţa luptei contra corupţiei. Consiliul UE consideră că România trebuie să înregistreze rezultate mai bune în confiscarea averilor nejustificate şi în aplicarea de sancţiuni descurajante în cazul conflictelor de interese. Consiliul subliniază necesitatea ca ţara noastră să asigure o implementare fără probleme a celor patru noi coduri şi să accelereze procesele de corupţie la nivel înalt pentru a se evita riscul epuizării perioadelor de prescriere.
”Mai mult, Consiliul subliniază că lupta contra corupţiei trebuie să rămână o prioritate importantă. România trebuie să ia măsuri pentru urmărirea cazurilor de spălare a banilor şi pentru protecţia faţă de conflictele de interese în gestionarea fondurilor publice”, se mai arată în concluziile reuniunii CAG.
În privinţa Bulgariei, Consiliul salută angajamentul susţinut şi sprijinul public larg pentru continuarea strategiei de reformă. Bulgaria a continuat reforma sistemului judiciar prin ameliorarea regulilor de numire, pregătire şi promovare în interiorul sistemului judiciar. Totuşi, şi în cazul Bulgariei există o serie de provocări. Această ţară trebuie să facă progrese în combaterea corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate. ”Mai multe numiri importante în cadrul sistemului judiciar nu au respectat standardele de transparenţă şi credibilitate. Reprezentanţii sistemului judiciar nu au arătat un angajament real pentru reformă. (…) Este nevoie de un angajament susţinut pentru continuarea reformelor, în special prin adoptarea unei noi legi privind averile forfetare. Bulgaria va trebui să asigure deplina implementare a legii privind conflictul de interese şi să amelioreze capacitatea administrativă în domeniul achiziţiilor publice”, mai menţionează concluziile CAG.
În final, Consiliul ia notă de intenţia Comisiei Europene de a prezenta în vara anului viitor o evaluare cuprinzătoare a progreselor României şi Bulgariei făcute după 1 ianuarie 2007 în cadrul MCV şi va examina cu atenţie analiza respectivă.
