Anul 2009 va aduce europarlamentarilor romåni un salariu egal cu al celorlalţi deputaţi din UE. Pentru mulţi însă, cei 7.000 de euro/lună nu sunt suficient de tentanţi pentru a mai candida.

Începånd de anul viitor, toţi europarlamentarii vor avea acelaşi salariu, conform unei decizii menite să elimine diferenţele salariale dintre deputaţii europeni. În cazul romånilor, salariul va creşte, practic, de aproape şapte ori. Sumele vor fi plătite de la bugetele naţionale, iar impozitul pe venit va intra la bugetul UE. Separat de salariu, deputaţii europeni beneficiază de o serie indemnizaţii, care se acordă de la bugetul Parlamentului European (PE). Dar, în spatele fiecăruia dintre cei 35 de europarlamentari romåni se află o echipă de asistenţi şi stagiari pentru birourile din ţară şi din străinătate. Unul dintre stagiarii celebri este Elena Băsescu, fiica preşedintelui Romåniei, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetului democrat-liberalei Monica Iacob-Ridzi. PE plăteşte cheltuielile legate de angajarea sau utilizarea serviciilor unuia sau mai multor asistenţi. Suma lunară maximă care poate fi plătită se ridică la 16.914 de euro.

Sursele de finanţare ale instituţiilor europene, inclusiv a PE, provin din contribuţiile la bugetul UE ale statelor membre (de la bugetele naţionale). Anul viitor, Romånia va plăti la bugetul UE o sumă de 5,47 de miliarde de lei, respectiv circa 1,45 de miliarde de euro, cu 20% mai mare decåt în 2008. Anul trecut, bugetul UE a fost de 126,5 de miliarde de euro, din care PE i-au revenit circa 1,4 miliarde de euro. Cheltuielile cu deputaţii s-au ridicat la 288 de milioane de euro, reprezentånd 22% din bugetul total al Parlamentului European. Această sumă a acoperit toate cheltuielile şi indemnizaţiile deputaţilor, inclusiv remuneraţiile asistenţilor personali. Alte cinci procente din buget au fost alocate grupurilor politice. În ceea ce priveşte proiectul de buget pentru 2009, acesta prevede o alocaţie de 1,53 de miliarde de euro.

Cum funcţionează cabinetele

„În prezent, salariul meu este egal cu cel al unui parlamentar romån. Lunar, îmi intră pe card de la Ministerul Finanţelor, prin Parlamentul Romåniei, circa 3.500 de lei“, ne-a spus Cristian Buşoi, europarlamentar, membru al Grupului Alianţei Liberalilor din PE. Acesta are cabinetul principal la Bruxelles, unde lucrează cu contract permanent doi asistenţi, cărora li s-au alăturat doi stagiari. Un alt stagiar participă numai la sesiunile plenare de la Strasbourg. „În ţară am un angajat permanent la Bucureşti şi o persoană juridică ce administrează angajaţii şi stagiarii din celelalte cabinete europarlamentare de la Bucureşti, Timişoara, Drobeta-Turnu Severin, Craiova şi Tårgu-Jiu. În plus, mai am o persoană juridică ce administrează relaţia cu media şi organizarea de evenimente. Salariile sunt confidenţiale. Contractele se încheie între PE şi aceştia, iar banii se virează de la PE direct acestora. Taxele se plătesc în ţară“, detaliază Buşoi.

Corina Creţu, membră a Grupului Socialist, are două cabinete: unul la Bruxelles, în cadrul căruia lucrează doi asistenţi, şi unul la Bucureşti, cu cinci colaboratori. Aceştia se ocupă de redactarea de materiale, de legăturile cu delegaţiile şi comisiile din PE etc. Atåt Corina Creţu, cåt şi Cristian Buşoi intenţionează să candideze la alegerile pentru PE de anul viitor.

De ce nu mai vor la Strasbourg?

Deşi salariul obţinut îl depăşeşte cu mult pe cel al unui medic chirurg sau al unui judecător, mulţi dintre europarlamentari s-au săturat de Strasbourg. Dar de ce nu mai vor romånii să fie membri ai Parlamentului European? „Din păcate, politicienii noştri consideră PE un fel de cimitir al elefanţilor. Desigur, 7.000 de euro pe lună nu este o leafă mulţumitoare pentru un parlamentar de la noi. Cu 7.000 de euro/lună te afli sub limita sărăciei în lumea politicienilor de la noi. În Romånia, aproape fiecare politician încearcă să explice electoratului că trăieşte din salariu şi trăieşte foarte bine. Toate neamurile au vile, maşini şi conturi în străinătate. Foarte puţini îşi declară cinstit afacerile, care pot fi legale şi din care parlamentarul respectiv are în mod real banii unui trai mai mult decåt mulţumitor“, este de părere Bogdan Chirieac, analist politic.

Indemnizaţii de europarlamentari

– Cheltuieli generale – în 2008 suma a fost de 4.052 de euro/lună şi a acoperit cheltuielile din statul membru (costurile de administrare a biroului membrilor, factura telefonică, costul călătoriilor etc.);

– Călătorie – acoperă costurile deplasărilor efectuate de membri în cadrul UE pentru a participa la reuniunile oficiale ale PE, precum şedinţele plenare, reuniunile comisiilor, reuniunile grupurilor etc. Suma rambursată depinde de tipul de transport pe care demnitarul îl utilizează;

– Deplasare în afara ţării de origine – în 2008 aceasta a fost de cel mult 4.000 de euro/an şi a acoperit cheltuielile de călătorie în afara statului membru de origine, pentru participarea la conferinţe, vizite de lucru;

– Sejur – 287 de euro pentru fiecare zi de participare la reuniunile oficiale ale organismelor parlamentare pe care membrul le deserveşte şi care sunt organizate în cadrul UE. De asemenea, PE plăteşte suma de 143,5 de euro/zi, împreună cu cheltuielile pentru cazare şi mic dejun, pentru participarea la reuniunile organizate în afara UE.

«Din păcate, politicienii noştri consideră PE un fel de cimitir al elefanţilor. Cu 7.000 de euro/lună te afli sub limita sărăciei în lumea politicienilor de la noi.»
Bogdan Chirieac, analist politic

359.592 de euro este suma anuală care va reveni unui europarlamentar (salariu şi cheltuieli aferente cabinetelor), la care se adaugă indemnizaţia de călătorie şi cea de sejur