La ce ne angajăm? Deficit structural de 0,5% din PIB și sancțiuni financiare pentru netranspunerea în legislația națională a prevederilor acestui tratat, oricare alt stat semnatar putând semnala abaterea Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Tratatul introduce un arbitru necruţător, şi sancţiunile sunt de 0,1% din PIB pentru încălcările de tratat, deci pentru România, al cărui PIB este de 1,3 miliarde de euro, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro“, a declarat recent președintele Traian Băsescu, unul dintre susținătorii acestui tratat. Șeful statului a precizat că obiectivul nostru pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%.

Statele din afara zonei euro care semnează Tratatul interguvernamental de sta­bilitate, coordonare și guvernanță în cadrul Uniunii Economice și Monetare sunt obligate să aplice prevederile acestuia din momentul aderării lor la moneda euro. Aceste state pot decide aplicarea şi înainte de acest moment a tratatului, în totalitate sau doar a unora dintre prevederi, cum ar fi cele din titlul III, care limitează deficitul structural la 0,5% din PIB, sau cele din titlul IV, legate de coordonarea și convergența politicilor economice. „Suedia a decis să aplice cele două titluri în momentul aderării la moneda unică, în timp ce Bulgaria a hotărât să aplice imediat doar titlul III. În ceea ce ne privește, urmează să se ia o hotărâre cel târziu până în momentul ratificării tratatului. De asemenea, trebuie decis și asupra modului în care aceste prevederi vor fi introduse în legislația națională, eventual în Constituție“, ne-a explicat Leonard Orban, ministrul afacerilor europene. Acesta precizează că, în momentul în care un stat semnatar depășește criteriile impuse de tratat, automat se va declanșa un mecanism de corecție. Orban spune că, în prezent, se discută asupra formulei în baza căreia se va introduce în legislație acest mecanism, varianta spre care se tinde fiind cea în care Comisia Europeană va veni cu recomandări generale în acest sens.

Temeri privind adâncirea recesiunii

Tot mai multe voci susțin însă că tratatul va adânci recesiunea, iar constrângerile de natură economică nu sunt o soluție pentru ieșirea din criză fără măsuri de susținere a creșterii economice. De altfel, și Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care arată că „noul tratat privind guvernanţa nu era cu adevărat necesar pentru ieşirea din criză“, insistându-se asupra aplicării unor măsuri specifice pentru „promovarea solidarităţii, a creşterii şi a ocupării forţei de muncă“. De asemenea, în cadrul Consiliului European în care s-a finalizat Tratatul de stabilitate s-a decis și asupra unor etape care să contribuie la promovarea creșterii economice. O soluție identificată a fost orientarea fondurilor comunitare disponibile către IMM-uri pentru crearea de locuri de muncă. „Este vorba de fondurile care au fost alocate de la buget, dar care încă nu au fost atribuite unor proiecte concrete. Comisia Europeană va analiza situația împreună cu statul membru în cauză, urmând să se formeze echipe de acțiune în acest sens. Aceste echipe de acțiune includ experți ai Comisiei Europene și sunt acum în curs de a fi create“, a precizat, în exclusivitate pentru Capital, Ton van Lierop, purtător de cuvânt al comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn.

Conform acestuia, scopul este de a se determina modul în care finanțarea, conform programelor operaționale actuale, ar putea sau ar trebui să fie reprogramată pentru ca banii alocați prin intermediul Fondului Social European să fie direcționați cu precădere către proiecte de combatere a șomajului în rândul tinerilor, iar cei din Fondul European de Dezvoltare Regională să fie utilizați pentru acordarea și/sau garantarea de împrumuturi pentru IMM-uri.

Ce spune mediul de afaceri

Cristian Pârvan, secretar general al Aso­ciației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), lansează o serie de întrebări legate de impactul prevederilor tratatului asupra economiei naționale: Cele 14 institute naționale de cercetare economică au prezentat vreo analiză referitoare la structura economiei românești și la posibilitatea de a atinge țintele propuse prin acest tratat, în condițiile în care țara noastră nu a realizat niciodată, din 1999 încoace, deficit structural de 0,5%? Putem ajunge la deficit structural de 0,5% cu patru milioane de angajați din 19 milioane, cât este în prezent populația țării? Vom putea atinge acest obiectiv cu salarii mici ca în Est, prețuri ca în Vest, fiindcă trebuie să aliniem prețul gazelor, al energiei etc., și profit ca în Africa?

Pe de altă parte, Pârvan susține că impactul asupra mediului de afaceri poate fi sau benefic, sau negativ. Benefic dacă se instaurează o disciplină a cheltuirii banului public. „Poți avea deficit și să iei bani cu împrumut, dar să-i investești astfel încât să producă efecte în economie. Dacă îi vei arunca pe consum, atunci efectul este zero. E de sperat ca astfel cheltuirea banului public să fie mai transparentă, mai ușor de controlat“, spune secretarul general al AOAR. Acesta dă exemplul altor țări, unde se fac audituri independente asupra modului în care s-au cheltuit banii de către ordonatorii de credite. De exemplu, în Franța, după cinci ani de regim fiscal de favorizare a cercetării, s-a făcut un audit și s-a schimbat sistemul, fiindcă s-a constatat că banii trebuiau orientați către IMM-uri, și nu către societățile mari.

A doua variantă, cea negativă, ar avea ca efect creșterea taxelor și impozitelor pentru a strânge bani la buget, ceea ce ar însemna sufocarea mediului de afaceri. Pârvan susține că cea mai serioasă problemă o constituie structura economiei românești: „Avem circa 1.500 de grupuri de firme multinaționale, din care doar 33 au centrul de decizie în România. Economia noastră are sectoare în care nu mai avem nimic de spus: cel bancar, de telecomunicații, petrol, siderurgie, chimie, petrochimie etc.“. Acesta amintește de un raport publicat de un think tank de la Viena, în care se arată că investițiile străine directe din Polonia și Ungaria au fost direcționate exclusiv către producție, ajutând cele două state să devină mai competitive. În schimb, cele din România au fost pur speculative.

Și economistul Daniel Dăianu consideră prea restrictive prevederile tratatului: „Ce faci, tai cheltuielile orbește și mărești impozitele?“, dar recunoaște că „necazul României este că banul public se risipește“. Acesta propune câteva soluții pentru a contracara efectele pe care recesiunea din zona euro le va avea asupra României: creșterea ratei de absorbție a fondurilor comunitare cu cel puțin 4% pe an, îmbunătățirea sistemul de colectare a taxelor și impozitelor, recapitalizarea CEC-ului, înființarea unei noi bănci pentru reindustrializare, cu capital românesc și dezvoltarea relațiilor comerciale și cu alte zone ale lumii, pentru a nu depinde exclusiv de zona euro.


Comisia Europeană și statele membre vor analiza modul în
care fondurile UE neatribuite unor proiecte pot fi
direcționate pentru combaterea șomajului
și către IMM-uri.
Ton van Lierop, purtător de cuvânt, Comisia Europeană

Poți avea deficit și să iei bani cu împrumut, dar să-i investești astfel încât să producă efecte în economie. Dacă îi vei arunca
pe consum, atunci efectul va fi zero.
Cristian Pârvan, secretar general, AOAR