O mie de turişti români şi-au luat bilete la Olimpiada de Iarnă. Cauze: costurile, de peste 3.000 de euro de persoană, şi aşteptările privind performanţa sportivilor noştri.
Acum şapte ani, în noaptea în care zeci de mii de oameni ieşeau pe străzile din Vancouver pentru a sărbători alegerea oraşului lor drept gazdă a Jocurilor Olimpice din 2010, autorităţile locale anunţau, entuziaste, că evenimentul se va traduce, pentru economia regiunii British Columbia, de care aparţine oraşul, în venituri de 9,5 miliarde de dolari. Şapte ani mai târziu şi după o criză economică severă, estimările s-au redus cu nu mai puţin de 60%, până la suma de 3,8 miliarde de dolari. Variantă optimistă, totuşi, în comparaţie cu ultima experienţă canadiană a Jocurilor Olimpice: în urma evenimentului din 1976, de la Montreal, organizatorii au rămas cu datorii de peste un miliard de dolari, care aveau să fie acoperite doar 30 de ani mai târziu (de altfel, stadionul ridicat special pentru olimpiadă, în valoare de circa 1,6 miliarde de dolari, a fost finalizat la câteva luni după încheierea jocurilor, iar de atunci pe el nu au mai fost organizate, în principal, decât concerte).
Cifrele businessului olimpic
Fără îndoială, organizarea Olimpiadei la Vancouver a avut şi avantaje demne de luat în seamă: potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi audit PriceWaterhouseCoopers, în provincia British Columbia au apărut, în ultimii şase ani, circa 800 de noi afaceri legate de acest eveniment şi au fost create peste 20.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, anul acesta este aşteptat un număr mai mare de turişti, circa 300.000, decât la ultimele ediţii ale Olimpiadei. Din păcate, dintre aceştia, din România vor fi mai puţin de o mie, potrivit unei estimări a Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Motivul lipsei de entuziasm a românilor este probabil preţul destul de ridicat, în condiţiile în care numai costul transportului şi al cazării pe o perioadă de două săptămâni ajunge la minimum 2.000 de euro de persoană, iar achiziţionarea de bilete la doar o zecime din evenimente, pe scaunele din cea mai ieftină categorie, se ridică la circa 750 de euro. O altă explicaţie este, cu siguranţă, şi lipsa cronică de rezultate ale echipelor noastre la jocurile olimpice de iarnă.
Performanţe remarcabil de modeste
„Am convingerea că eforturile depuse în anii lungi de pregătire se vor concretiza în prestaţii la cel mai înalt nivel. Sunt sigur că aveţi capacitatea să egalaţi performanţa singulară a echipajului de bob de la Grenoble, din 1964, aceea de a cuceri o medalie olimpică“. Mesajul transmis de preşedintele Băsescu lotului român a fost ţinta a numeroase ironii, cu atât mai mult cu cât cel mai fericit scenariu, formulat de chiar sportivii care au luat drumul Canadei, prevede un loc zece la proba de biatlon.
Speranţa vine din partea celei mai titrate biatloniste autohtone, Eva Tofalvi (participantă şi la ultimele trei ediţii ale Olimpiadei de Iarnă), cea care va şi purta, de altfel, drapelul României la festivitatea de deschidere. În rest, majoritatea sportivilor au declarat că ar fi mulţumiţi cu clasarea în primele 30 de locuri ale probelor la care vor lua parte. Ironia vine din faptul că până şi acest ţel s-ar putea dovedi prea optimist. Cea mai bună performanţă atinsă de lotul României la ultima olimpiadă de iarnă, cea de la Torino, din 2006, a fost clasarea pe locul 14 a echipei feminine de biatlon, ca şi cea a lui Gheorghe Chiper la patinaj artistic. De altfel, în toată istoria participării României la jocurile olimpicede iarnă, cea mai mare realizare este cea amintită de Traian Băsescu: o medialie de bronz obţinută în urmă cu 36 de ani.
Logo-ul Olimpiadei (în imaginea de sus) este „Ilanaaq the Inunnguaq“, Ilanaaq însemnând „prieten“ în dialectul local inuktitut, vorbit de circa 35.000 de aborigeni de pe teritoriul canadian. În cealaltă imagine, ceremonia de lansare a simbolului Jocurilor Olimpice
