Instituțiile europene ”exercită permanent o cenzură democratică” asupra țărilor membre. Atac dur la adresa Bruxellesului

Instituțiile europene ”exercită permanent o cenzură democratică” asupra țărilor membre. Atac dur la adresa Bruxellesului din partea unui renumit politician german. Mark Rutte, fostul vicepreşedinte al Uniuinii Creştin-Sociale, îi ia partea lui Viktor Orban.

Instituțiile europene ”exercită permanent o cenzură democratică” asupra țărilor membre. „Mai nou, în instituţiile Uniunii Europene este pe cale să se dezvolte un limbaj absolut neadecvat şi care ştie totul mai bine, cu toate că ţările nu au aderat la UE pentru ca, conducerea politică a Comisiei Europene să exercite permanent o cenzură democratică asupra lor”, a declarat Peter Gauweiler, fostul vicepreşedinte al Uniuinii Creştin-Sociale (CSU) în cadrul unui interviu acordat duminică pentru emisiunea intitulată „Vasárnapi újság”.

Emisiunea ”Jurnal de duminică” este difuzată de Radio Kossuth din Budapesta.

Instituțiile europene ”exercită permanent o cenzură democratică”. Câtă legitimitate are Viktor Orban

Referitor la afirmaţia premierului olandez, potrivit căreia Ungaria ar trebui să iasă din UE, Peter Gauweiler a subliniat:

Declaraţia lui Mark Rutte nu este deloc favorabilă, iar persoana sa a fost atât de contorversată în urmă cu câteva săptămâni, în propria sa ţară, încât nimeni nu a vrut să încheie o coaliţie cu el şi „cu greu a evitat propria sa moarte politică”.

Iar, în legătură cu afirmaţia fostului preşedinte al Partidului Social-Democrat (SPD) din Germania, potrivit căreia acum Ungaria nu ar fi primită în UE, fostul vicepreşedinte CSU a precizat:

Martin Schulz a spus că acum însăşi Uniunea Europeană nu ar fi admisă, deoarece din cauza deficienţelor de azi nu ar corespunde propriilor sale criterii, iar prin aceste cuvinte Schulz a criticat în mod deschis Uniunea Europeană.

Peter Gauweiler a subliniat: „Viktor Orbán are mai multă legitimitate decât toţi comisarii europeni laolaltă”.

”Divergenţele de opinie trebuie discutate deschis”

La întrebarea, dacă prietenia între CSU şi FIDESZ, bazată de tradiţii istorice, aparţine deja trecutului, Peter Gauweiler a răspuns: această prietenie nu este doar parte a trecutului, ci este parte a viitorului.

În opinia sa, au existat diferenţe de opinie în cadrul Partidului Popular European care nu s-au referit, în primul rând, la relaţiile dintre Bavaria şi Ungaria, conform MTI.

A avut loc un proces de „modernizare” în cadrul multor partide creştin-democrate şi conservatoare, proces pe care Ungaria nu a vrut să îl urmeze şi de aceea au existat dispute, a subliniat politicianul german, care a adăugat:

Divergenţele de opinie trebuie discutate deschis, aceasta se numeşte democraţie. Despre Legea privind protecţia copilului şi comunitatea LGBTQ, Peter Gauweiler a spus că discuţia se referă la faptul că această comunitate trebuie să aibă aceleaşi drepturi, ba mai mult, trebuie să aibă dreptul pentru a se căsători.

Acest subiect este abordat diferit, sunt diferite opinii nu numai în Ungaria, dar în toate ţările lumii. În tot cazul, este o tendinţă bună, deoarece astfel se va elimina excluziunea socială, şi este un fapt pozitiv că oamenii pot trăi împreună şi altfel decât anterior.

În prezent au apărut anumite fenomene care în urmă cu 20, 30, 40 de ani au fost considerate drept infracţiune, a spus Peter Gauweiler, care a amintit că în anii 1960, în Germania adulterul fost considerat drept o infracţiune.

În acest sens s-a schimbat scara de valori, ceea ce nu este rău. Există drepturi ale omului cu care ne naştem şi care nu sunt legate de graniţele naţionale.

Convenţia europeană a drepturilor omului

El a reamintit că, la recomandarea fostului premier britanic, Winston Churchill, ţările europene au semnat Convenţia europeană a drepturilor omului, în anii 1950, la care după căderea comunismului au aderat şi ţările din Europa Centrală şi de Est, precum, şi Rusia şi Turcia.

De asemenea, există la Strasbourg Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care nu are nicio legătură cu UE, nici cu Comisia Europeană şi nici cu Curtea de Justiţie a UE, cu sediul la Luxemburg.

În Tratatul de la Lisabona, statele membre ale UE, inclusiv Ungaria şi Germania, au obligat prin semnăturile lor Comisia Europeană să semneze, în calitate de instituţie, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, însă acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.

Cu toate că disputa generată din cauza Legii privind protecţia copilului ar face parte din competenţa CEDO şi nu din competenţa Comisiei Europene, a conchis Peter Gauweiler.