Obiectivele generoase din programul electoral din 2011 au rămas, deocamdată, doar pe hârtie. Premierul Victor Ponta susține, însă, că acestea vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2013, amânarea lor fiind impusă de dorința de a nu bulversa sistemul fiscal.
Ar trebui să avem, de la anul, CAS redus cu cinci puncte procentuale pentru angajatori, TVA de 9% pentru alimentele de bază, facilități pentru cei care creează locuri de muncă ori deduceri din impozit pentru pensii private și asigurări private de sănătate.
Apoi, lefurile bugetarilor ar trebui să mai primească un plus de 8% după creșterea din iunie, salariul minim ar trebui să se majoreze la 800 de lei, iar impozitul pe venit să rămână la 16% pentru sumele de peste 1.600 de lei și să scadă la 12% pentru cele curpinse între 800 și 1.600 de lei și la 8% pentru cele sub 800 de lei.
De cealaltă parte însă stau constrângerile bugetare: venituri în stagnare și un deficit bugetar pe 2013 negociat cu FMI la 1,7% (față de 2,2% în acest an). Cum aplicarea măsurilor pomenite mai sus va costa circa 2% din PIB, singura soluție de respectare a ambelor seturi de promisiuni va fi creșterea fiscalității.
Iar primele semnale în acest sens au fost deja date: premierul a vorbit de o taxă de solidaritate de 16% pe veniturile bugetarilor care depășesc 4.500 de lei, ministrul sănătății pomenește de asigurări de sănătate crescute la 13%, iar anumite deductibilități (cum ar fi cea a TVA la achiziția de vehicule în scop economic și la reparația și întreținerea acestora) au fost deja eliminate.
În plus, guvernanții au renunțat în ultimul moment la inițiativa de impozitare a câștigurilor de capital ime­diat după obținerea acestora, iar scrisoarea de intenție convenită cu FMI menționează și eliminarea altor deduceri fiscale.

În 2011, pe când susțineau că bugetul României geme de bani, dar aceștia sunt prost cheltuiți de autoritățile din acea vreme, social-democrații și național-liberalii ne spuneau că, atunci când USL va ajunge la putere, vor scădea asigurările sociale (cu 5 puncte procentuale pentru angajatori), vor crește salariul minim pe economie și vor introduce impozitul diferențiat pe venituri (cu trei cote, 8%, 12% și 16%).
De asemenea, TVA pentru alimentele de bază (cereale, pâine, carne proaspătă, legume și fructe proaspete) ar fi urmat să scadă la 9%. Tot USL ar fi trebuit să introducă facilități pentru crearea de locuri de muncă și deduceri din impozit pentru pensii private și asigurări private de sănătate.
Programul de guvernare din mai 2012 nu cuprinde niciuna din aceste promisiuni, explicația publică fiind dorința de a nu bulversa normele fiscale în mijlocul anului. „Viziunea fiscal-bugetară şi economică a USL va fi inclusă în proiectul de buget pe care îl prezentăm Parlamentului în septembrie sau cel mai târziu în octombrie, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013“, a declarat în mai premierul Victor Ponta.
Totuși, erau în acel document prevederi ce puteau fi implementate rapid, fără a avea impact la nivel bugetar: Single Control Act, respectiv „eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic prin coordonarea între instituțiile statului. Un singur control la doi ani, cu tematică prestabilită și preanunțată, și cu durata maximă de 30 de zile pentru IMM-uri și 90 de zile pentru marii contribuabili“. Sau „înfiinţarea unui comitet parlamentar de monitorizare pentru creşterea transparenţei utilizării banilor publici. Se vor raporta şi monitoriza toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 de euro“. Deocamdată, nu se aude nimic de astfel de măsuri în sprijinul mediului de afaceri.
În schimb, se pare că USL a „uitat“ să includă în programul de guvernare unele lucruri nu tocmai populare. Noul ministru al sănătății, Vasile Cepoi, de pildă, declara în prima săptămână de mandat că, din 2013, am putea asista la o majorare, până la nivelul de 13%, a contribuției de asigurări de sănătate, în scopul îmbunătățirii serviciilor oferite de sistemul sanitar.

Salariile bugetarilor – cresc sau scad?
Asta în timp ce alte promisiuni din vremea opoziției au luat altă formă la guvernare. Reîntregirea salariilor bugetarilor, de exemplu, se amână pentru decembrie, „dacă o vor permite condițiile bugetare“. Până atunci, angajații statului se vor mulțumi cu o creștere anemică, de 8%. Destul de ciudat, având în vedere că fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu afirma, la începutul lunii mai, că sunt bani pentru creșterea lefurilor. „Există toate premisele pentru ca salariile să fie reîntregite începând din luna iunie“, spunea el.
Mai mult, pe lângă majorarea în două etape (ultima fiind sub semnul întrebării), Ponta le-a pregătit bugetarilor o surpriză începând din 2013: o așa-zisă „taxă de solidaritate“ de 16% pentru angajații publici cu venituri de peste 4.500 de lei, de fapt o creștere a impozitului pentru această categorie doar pentru cota din venit care trece de 1.000 de euro). Ar urma să fie afectați aproape 100.000 de salariați, marea lor majoritate din justiție, armată și ordine publică, servicii speciale. Asta pentru că premierul s-a răzgândit în privința profesorilor universitari, pe care a decis să-i scutească de respectiva taxă. 
Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici consideră taxa lui Ponta „discriminatorie“, iar liderul PNL Crin Antonescu s-a arătat deranjat de faptul că inițiativa nu a fost discutată în cadrul USL. „Nu am crezut niciodată că mărirea unor impozite este de natură să rezolve ceva. Taxa de solidaritate excede înţelegerea noastră pe formula fiscală, şi din punctul ăsta de vedere, dacă nu sunt argumente foarte concrete, eu, unul, nu o susţin“, a spus Antonescu.

Ceață deasă în jurul „băieților deștepți“ din energie
Neînțelegerile pe tema supraimpozitării bugetarilor nu sunt nici pe departe singurele bâlbe care au marcat prima lună de guvernare a alianței PSD-PNL-PC. După ce au tunat ani de zile împotiva corupției din PDL, ajunși la putere aceștia au încercat, încă din primele săptămâni, să pună umărul la salvarea celui mai faimos suspect de corupție din actuala coaliție, fostul premier Adrian Năstase.
De-abia numit în fruntea Inspectoratului de Stat în Construcții, Constantin Balaban Grăjdan a înaintat Înaltei Curți de Justiție o adresă prin care anunța instanța că instituția sa nu se mai consideră parte vătămată în dosarul „Trofeul Calității“ (celebrul proces de corupție în care Năstase a fost condamnat, în primă fază, la doi ani de închisoare cu executare).
Încă înainte să fie confirmat oficial în fruntea Ministerului Economiei, Daniel Chițoiu anunța că va renegocia, în numai zece zile, celebrele contracte de achiziție a energiei electrice semnate cu „băieții deștepți“. La expirarea termenului, ministrul a afirmat că, deși renegocierea nu s-a încheiat încă, s-a ajuns la concluzia că respectivele acorduri nu trebuie reziliate. „Am reușit să eliminăm prețul fix din aceste contracte, pentru a fi stabilit la nivelul pieței, ajustat prin mecanisme de corecție“, a explicat el. Ce a refuzat să dezvăluie Chițoiu este formula de calcul a respectivului preț, precum și diferența dintre ce plăteau „băieții deștepți“ înainte de rediscutare și ce plătesc azi. Ceea ce ridică foarte multe semne de întrebare privind impactul real al negocierilor.

Depolitizare politică
Noul cabinet a dat-o în bară și cu depolitizarea. Dacă pe când se aflau în băncile opoziției promiteau că vor depolitiza instituțiile publice, doar miniștrii și secretarii de stat urmând să mai fie numiți și sprijiniți politic, lucrurile s-au schimbat radical imediat după obținerea votului de încredere al Parlamentului. În prima ședință a cabinetului, Victor Ponta a decis înlocuirea din funcție a tuturor prefecților și subprefecților, pe motiv că aceștia trebuie să reprezinte Guvernul în teritoriu. Au fost înlocuiți, apoi, șefii Poliției, Jandarmeriei și penitenciarelor, președinții, vicepreședinții ori directorii CNPAS, Administrației Fondului pentru Mediu, ANPC, ANRP, ANSVSPA, ANRE, ANOFM, AVAS, Autorității Rutiere Române, Gărzii de Mediu, dar și șefii unor „deconcentrate“.
Iar cei numiți în funcțiile rămase libere au, în cele mai multe cazuri, legături strânse și transparente cu noii guvernanți. Claudiu Preoteasa, de exemplu, desemnat vicepreședinte al Administrației pentru Fondul de Mediu, este finul lui Ponta. Fostul deputat PSD de Vrancea George Băeșu a fost numit președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprie­tăților, iar noul președinte al AVAS este Marius Lucian Obreja, șeful PNL Covasna.
Nu în ultimul rând, după ce ani buni s-au plâns de incompetența și lipsa de onestitate a reprezentanților fostei guvernări, cabinetul Ponta a reușit să iasă în evidență, în primele 30 de zile, prin numirea mai multor miniștri incompatibili, cu un nivel de pregătire cel puțin discutabil ori suspecți de comiterea unor ilegalități. Fostul senator PSD Ion Moraru, numit secretar general al Guvernului, este cercetat penal pentru falsificare de documente. În timp ce noul director al Romgaz, Corin Emil Cîndrea, este urmărit penal pentru complot și subminarea economiei naționale în afacerea InterAgro.