Cu ce procent se vor impozita dividendele realizate în anul 2005 şi plătite în anul 2006? Care este temeiul legal?
Tatiana Dosoniu – Motru, Gorj

În primul rând, trebuie făcută precizarea că, potrivit reglementărilor contabile, repartizarea profitului realizat se înregistrează în contabilitate în anul următor, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Dividendele repartizate, precum şi celelalte repartizări efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului, în acest sens, repartizările din profit sunt evidenţiate în rezultatul reportat, urmând ca, după aprobarea de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor a acestor destinaţii, în anul 2006, să fie reflectate în conturile corespunzătoare de datorii.

Potrivit Codului fiscal, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Cota de impozitare se stabileşte în funcţie de acţionari sau asociaţi. Astfel, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, în cazul persoanei juridice române care plăteşte dividende către o persoană juridică română există obligaţia de a reţine impozitul pe dividende şi a-l vira către bugetul de stat, prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut.

În cazul dividendelor distribuite persoanelor fizice în anul 2005, impozitul este în cotă de 10% dar începând cu 1 ianuarie 2006, impozitul a fost majorat la 16%. Această prevedere a fost introdusă prin art. III, alin (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/ 2005. Conform acestuia, „începând cu data de 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile realizate de persoane fizice din investiţii şi din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, definite potrivit dispoziţiilor cap. V şi VIII 1 din titlul III, cota de impozit este de 16% ş…ţ“.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, dacă prin „dividente realizate în anul 2005“ vă referiţi la profiturile realizate în perioadele fiscale anterioare şi repartizate pe dividende în 2005, impozitul pentru cele distribuite persoanelor fizice este în cota de 10%. Acesta însă trebuia plătit până la data de 31 decembrie 2005, chiar dacă dividendele se plătesc în cursul anului 2006.

Dacă vă referiţi la profitul realizat în anul 2005 care s-a înregistrat în contabilitate ca repartizare de dividende în 2006, impozitul pentru dividendele plătite persoanelor fizice în anul 2006 este în cota de 16%.

Pentru un mijloc fix, după amortizarea completă, în cazul în care el este în stare de funcţionare, se mai face înregistrarea contabilă 281 = 2133 sau operaţia se efectuează doar dacă el este scos din funcţiune?
Ana-Maria Luca – Bacău

Prin efectuarea înregistrării contabile 281 = 2133, se scoate din evidenţa contabilă mijlocul fix respectiv, în condiţiile în care acesta funcţionează şi face parte din activele societăţii.

Acest fapt contravine Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, care interzice deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale fără să fie înregistrate în contabilitate, fapt ce constituie contravenţie la prevederile acestei legi. Rezultă că acele mijloace fixe care sunt amortizate integral, chiar dacă au o valoare contabilă 0, trebuie menţinute în evidenţele contabile.

Înregistrarea contabilă 281 = 2133 se va efectua doar în cazul imobilizărilor corporale scoase din activ sau vândute.

Cum se calculează impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, persoane juridice?
Seboc Piroska – Odorheiul Secuiesc

Potrivit prevederilor Codului fiscal, nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România, atât persoanele juridice, cât şi cele fizice, au obligaţia de a plăti un impozit aplicat asupra veniturilor brute impozabile obţinute.

Dacă aceştia sunt rezidenţi ai unor ţări cu care România a încheiat convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut din România nu poate depăşi cota de impozit prevăzută în convenţie, care se aplică asupra acelui venit. În situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia românească sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.

Trebuie ţinut cont însă că pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală.

Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează, se reţine şi se varsă la bugetul de stat de către cei care plătesc aceste venituri. Plătitorii de venituri au obligaţia calculării şi reţinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursă şi virării lor la bugetul de stat. Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Conversia în lei a impozitului în valută aferent veniturilor obţinute din România de nerezidenţi se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua în care s-a plătit venitul către nerezident, şi impozitul în lei rezultat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

Acest impozit se va declara în luna în care a fost reţinut în formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat“, la rândul 30, în cazul pesoanelor fizice, respectiv la rândul 31, în cazul persoanelor juridice.

Exemplu:
O societate din România încheie un contract cu un furnizor din Belgia care are ca obiect închirierea unui echipament industrial. Valoarea negociată a serviciului este de 20.000 euro. Cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României valabil în ziua emiterii facturii este de 3,6015 lei/ euro, iar cel din ziua plăţii facturii este de 3,6152 lei/euro. Rezultă că valoarea în lei a facturii este de 72.030 lei (20.000 x 3,6015) şi datoria evaluată în lei este de 72.304 lei (20.000 x 3,6152).

Situaţia exemplificată se prezintă în mai multe variante:
1. furnizorul extern prezintă societăţii româneşti certificatul de rezidenţă fiscală;
2. furnizorul extern nu prezintă societăţii româneşti certificatul de rezidenţă fiscală.

1. Venitul realizat de nerezident reprezintă o redevenţă care, potrivit prevederilor Convenţiei din 1996 între guvernul României şi guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, se va impozita în România cu 5% din suma brută.
Se vor face următoarele înregistrări în contabilitate:
• la înregistrarea facturii: 612 = 401 72.030 lei
• la plata furnizorului:
a) plata sumei nete (19.000 euro) 401 = 5124 68.688,80 lei
b) reţinerea impozitului (1.000 euro) 401 = 446 3.615,20 lei
c) cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 665 = 401 274,00 lei
• la plata impozitului (până la data de 25 inclusiv a lunii următoare):
446 = 5121 3.615,00 lei

2. Deoarece furnizorul nu a prezentat certificatul de rezidenţă fiscală, potrivit prevederilor art. 116, alin. 2, lit.c) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, venitul realizat de nerezident se va impozita în România cu 16% din suma brută. Şi în această situaţie pot apărea două situaţii:
2.1. funizorul solicită plata întregii sume şi în acest caz impozitul plătit de beneficiarul serviciului reprezintă o cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe pofit;
Se vor face următoarele înregistrări în contabilitate:
• la înregistrarea facturii: 612 = 401 72.030 lei
• la plata furnizorului:
a) plata sumei nete (20.000 euro) 401 = 5124 72.304 lei
b) reţinerea impozitului (3.809,52 euro) 635 = 446 13.772,00 lei
c) cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 665 = 401 274,00 lei

(Notă: la calculul impozitului datorat s-a ţinut cont că impozitul se calculează şi se reţine prin stopaj la sursă, deci în acest caz, 20.000 de euro reprezintă suma netă; rezultă astfel o sumă brută la care trebuie să se aplice cota de 16%, în valoare de 23.809,52 euro)
• la plata impozitului (până la data de 25 inclusiv a lunii următoare):
446 = 5121 13.772,00 lei

2.2. funizorului i se achită doar suma netă
Se vor face următoarele înregistrări în contabilitate:
• la înregistrarea facturii: 612 = 401 72.030 lei
• la plata furnizorului:
a) plata sumei nete (16.800 euro) 401 = 5124 60.735,36 lei
b) reţinerea impozitului (3.200 euro) 401 = 446 11.568,64 lei
c) cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 665 = 401 274,00 lei
• la plata impozitului (până la data de 25 inclusiv a lunii următoare):
446 = 5121 11.569,00 lei