a) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul din Romania este sau nu inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, vanzatorul face livrare de bunuri catre cumparator pentru care emite factura fiscala direct pe numele cumparatorului, colecteaza taxa pe valoarea adaugata daca operatiunile sunt taxabile, iar comisionarul se considera ca realizeaza o prestare de servicii, pentru care intocmeste factura fiscala numai pentru comisionul sau, care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul, colecteaza taxa pe valoarea adaugata daca operatiunile sunt taxabile;
b) atunci cand vanzatorul si comisionarul sunt persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar cumparatorul este persoana stabilita in strainatate, vanzatorul emite factura fiscala pentru livrarea de bunuri catre cumparator, in regim de scutire cu drept de deducere, daca indeplineste conditiile prevazute de lege, este inscris in declaratia vamala de export la rubrica «exportator», iar comisionarul, care face prestarea de serviciu, emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul, de asemenea in regim de scutire cu drept de deducere, daca indeplineste conditiile prevazute de lege;
c) atunci cand cumparatorul din Romania este sau nu inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, comisionarul este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in Romania, iar vanzatorul este persoana stabilita in strainatate, cumparatorul primeste factura externa emisa de vanzator pe numele sau, intocmeste declaratia vamala de import in nume propriu, iar comisionarul, care face prestarea de serviciu de intermediere, emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul, aplicand regimul de scutire cu drept de deducere daca indeplineste conditiile prevazute de lege.“
4. Dupa punctul 161 se introduce un nou punct, punctul 162, cu urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Exigibilitatea pentru importul de bunuri
Art. 136. – In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.
Norme metodologice:
162. In cazul importurilor de bunuri care sunt plasate in regimul de antrepozit fiscal prevazut la art. 163 lit. c) din Codul fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta accizei, care, potrivit art. 139 alin. (1) din Codul fiscal, este cuprinsa in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, intervine la data la care acciza este exigibila.“
5. Punctul 19 va avea urmatorul cuprins:
„19. Baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare se determina integral la livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. In cazul livrarilor de bunuri cu plata in rate in factura fiscala se inscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata aferenta, integral. Taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor care nu au ajuns la scadenta se inregistreaza in contul 4428 „T.V.A. neexigibila“, urmand ca, pe masura ce aceasta devine exigibila, sa fie inregistrata in creditul contului 4427 „T.V.A. colectata“ prin debitul contului 4428 „T.V.A. neexigibila“, cu exceptia livrarilor de bunuri prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, pentru care se aplica prevederile pct. 651. Pentru livrari cu plata in rate contractate in valuta cu decontare in lei sau in valuta, se aplica si prevederile pct. 18.“
6. La punctul 23, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„23. (1) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este efectuata de furnizori/prestatori si este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor intervine dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile fiscale emise inainte de aceasta data, daca contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. In acceptiunea Codului fiscal, data declararii falimentului este data pronuntarii hotararii judecatoresti finale de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor pct. 50 alin. (6) din prezentele norme metodologice, numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a), b), c) si e) din Codul fiscal.“
7. Punctul 52 va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Perioada fiscala
Art. 146 – (1) Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.
(3) Persoanele impozabile care se incadreaza in prevederile alin. (2) au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 februarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.
(4) Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1), iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul, urmand ca persoana impozabila sa se conformeze prevederilor alin. (3).
……………………………………………………………………………….
Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa
Art. 148. – (1) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.
(2) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.
Norme metodologice:
52. (1) In perioada fiscala de raportare se deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii care devine exigibila in acea perioada fiscala. Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, exigibila in perioada fiscala de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata, se include in deconturile intocmite pentru perioadele fiscale urmatoare. Nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata in perioada fiscala de raportare daca exigibilitatea intervine intr-o perioada fiscala viitoare. r
r(2) La persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, inclusiv cele cu regim mixt, in cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426 «T.V.A. deductibila», indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se inregistreaza pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel: rn
rn635 = 4426rn
rnrn
rn„Cheltuieli cu impozitett„T.V.A.rn
rnsi taxe datorate bugetuluitdeductibila“ rn
rnde stat“rn
rn(3) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie sa colecteze intr-o perioada fiscala taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile care sunt exigibile in aceeasi perioada fiscala. Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii, care este exigibila in perioada fiscala de raportare, dar nu a fost evidentiata in decontul de taxa pe valoarea adaugata al perioadei fiscale de raportare, se inscrie in deconturile perioadelor fiscale urmatoare. rn
rn(4) In cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscala este trimestrul, jurnalele de vanzari si cumparari se totalizeaza numai la sfarsitul fiecarui trimestru. Conturile de taxa pe valoarea adaugata nu se inchid la fiecare sfarsit de luna, ci numai la sfarsitul unui trimestru care reprezinta perioada fiscala in scopul aplicarii taxei pe valoarea adaugata. Taxa de plata si suma negativa a taxei pe valoarea adaugata se determina la finele perioadei fiscale, respectiv a trimestrului. Cifra de afaceri care serveste drept referinta la aplicarea alin. (2) al art. 146 din Codul fiscal este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv avansurile incasate in anul precedent pentru astfel de operatiuni.“ rn
rn8. Dupa punctul 52 se introduce un nou punct, punctul 521, cu urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnDeducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt rn
rnArt. 147 s…t rn
rn(7) Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-rata, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, astfel cum sunt definiti la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, conform alin. (13), situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru. rn
rnNorme metodologice: rn
rn521. In sensul alin. (7) al art. 147 din Codul fiscal, prin venituri financiare nu se intelege veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.“ rn
rn9. La punctul 54 alineatul (7), litera f) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„f) cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata sau mentiunile: «scutit cu drept de deducere», «scutit fara drept de deducere», «neimpozabil», «supus regulilor speciale», dupa caz. Pentru operatiunile supuse taxarii inverse se mentioneaza obligatoriu «taxare inversa»;“ rn
rn10. La punctul 56, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: rn
rn„(3) In cazul persoanelor ale caror operatiuni au fost scutite fara drept de deducere prin lege si ulterior devin taxabile si/sau scutite cu drept de deducere in acelasi an fiscal, la calculul plafonului de scutire vor fi luate numai operatiunile efectuate de la data la care prin lege operatiunile sunt taxabile si/sau scutite cu drept de deducere. In aplicarea acestui punct operatiunile scutite fara drept de deducere sunt cele prevazute de lege, exclusiv cele realizate in regimul special de scutire. Pentru depasirea plafonului se ia in calcul numai suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, inclusiv operatiunile scutite cu drept de deducere, exclusiv avansurile incasate pentru operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere inainte de efectuarea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.“ rn
rn11. Punctele 58 si 59 vor avea urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnFacturile fiscale rn
rnArt. 155. – (1) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si contribuabilii inactivi, ale caror certificate de inregistrare fiscala au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate catre alta persoana, in orice documente emise. In situatia in care contribuabilii inactivi mentionati emit facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, beneficiarii nu au dreptul sa isi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in documentele respective. Prin norme se stabilesc situatiile in care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decat cea care efectueaza livrarea de bunuri. Persoanele impozabile cu regim mixt nu au obligatia sa emita facturi fiscale pentru operatiunile scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata; in functie de specificul activitatii, acestea pot emite alte documente prevazute de lege pentru operatiunile scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. In situatia in care persoanele impozabile cu regim mixt utilizeaza factura fiscala pentru evidentierea livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere sau care nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, acestea au obligatia sa inscrie in dreptul operatiunii mentiunea «scutit fara drept de deducere» sau «neimpozabil». rn
rn(2) Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii, cel mai tarziu pana la finele lunii in care prestarea a fost efectuata. rn
rnNorme metodologice: rn
rn58. (1) Transferul proprietatii bunurilor in executarea creantelor, in situatia in care bunurile au fost predate pe baza de intelegere intre debitor si creditor, se consemneaza in facturi fiscale de catre debitor, daca operatiunea constituie livrare de bunuri. rn
rn(2) In cazul bunurilor supuse executarii silite, care sunt valorificate prin organele de executare silita, daca operatiunea constituie livrare de bunuri, organelor de executare silita le revine obligatia intocmirii facturii fiscale de executare silita. Originalul facturii fiscale de executare silita se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silita se intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita. rn
rn(3) Daca organul de executare silita incaseaza contravaloarea bunurilor inclusiv taxa pe valoarea adaugata de la cumparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze taxa pe valoarea adaugata incasata la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Daca, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatarul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu-i mai revin obligatii referitoare la plata taxei pe valoarea adaugata. Daca prin contract se prevede ca plata bunurilor se face in rate, taxa pe valoarea adaugata se vireaza la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data stabilita prin contract pentru plata ratelor, de catre organul de executare silita sau, dupa caz, de cumparator/ adjudecatar. Organul de executare silita sau, dupa caz, cumparatorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adaugata debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru bunurile prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adaugata fiind evidentiata potrivit prevederilor pct. 651. rn
rn(4) Organele de executare silita inregistreaza taxa pe valoarea adaugata din facturile fiscale de executare silita emise in alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adaugata. Daca organul de executare silita este persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu va evidentia in decontul de taxa pe valoarea adaugata operatiunile respective. rn
rn(5) In situatia in care valorificarea bunurilor supuse executarii silite a fost realizata prin organele de executare silita, debitorul executat silit trebuie sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri pe baza facturii fiscale de executare silita transmise de organele de executare silita, inclusiv taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta. In situatia in care se prevede plata in rate a bunurilor, taxa pe valoarea adaugata se colecteaza la data stabilita prin contract pentru plata ratelor. Pe baza documentului de plata a taxei valoarea adaugata transmis de organele de executare silita, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, in decontul de taxa pe valoarea adaugata la randul de regularizari din rubrica «Taxa pe valoarea adaugata colectata» a decontului. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru bunurile prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adaugata fiind evidentiata potrivit prevederilor pct. 651. rn
rn(6) Cumparatorii/adjudecatarii justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pe baza facturilor fiscale de executare silita. In situatia in care se prevede plata in rate a bunurilor, taxa pe valoarea adaugata se deduce la data stabilita pentru plata ratelor. Pentru bunurile prevazute la art. 1601 din Codul fiscal se aplica corespunzator normelor de aplicare prevazute la pct. 651. rn
rn59. (1) Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrari de bunuri si/sau prestari de servicii catre alta persoana in documentele emise. Orice persoana care incalca aceste prevederi trebuie sa vireze la bugetul de stat taxa pe valoarea adaugata incasata de la beneficiar. Beneficiarul nu are drept de deducere a taxei achitate unei persoane care nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, dar poate solicita restituirea de la bugetul de stat a sumei achitate ca taxa nedatorata. rn
rnPentru a beneficia de restituirea de la bugetul statului a taxei achitate furnizorului/prestatorului, beneficiarul trebuie sa justifice ca taxa pe valoarea adaugata a fost platita la bugetul de stat de catre furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat nu se aplica pentru contribuabilii inactivi, ale caror certificate de inregistrare fiscala au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. rn
rn(2) Pentru prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 155 alin. (4), (5) si (6) din Codul fiscal, prestatorii sunt obligati sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate cel mai tarziu pana la finele lunii in care prestarea a fost efectuata. Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt cele de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertize si altele asemenea, data efectuarii prestarii de servicii se considera a fi data la care sunt intocmite situatiile de lucrari si, dupa caz, data acceptarii de catre beneficiar a situatiilor de lucrari. rn
rn(3) In cazul livrarii de bunuri imobile, data livrarii, respectiv data la care se emite factura fiscala, este considerata data la care toate formalitatile impuse de lege sunt indeplinite pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator. Orice facturare efectuata inainte de indeplinirea formalitatilor impuse de lege pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator se considera facturare de avansuri, urmand a se regulariza prin stornarea facturilor de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri imobile.“ 12. Dupa punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 651, cu urmatorul cuprins: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnMasuri de simplificare rn
rnArt. 1601. – (1) Furnizorii si beneficiarii bunurilor prevazute la alin. (2) au obligatia sa aplice masurile de simplificare prevazute de prezentul articol. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. rn
rn(2) Bunurile pentru care se aplica masurile simplificate sunt: rn
rna) deseurile si resturile de metale feroase si neferoase, precum si materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata, cu modificarile ulterioare; rn
rnb) terenurile de orice fel; rn
rnc) cladirile de orice fel sau parti de cladire. Este considerata cladire orice constructie legata nemijlocit de sol; rn
rnd) materialul lemnos. Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se vor nominaliza bunurile care se incadreaza in categoria materialului lemnos; rn
rne) animalele vii. rn
rn(3) Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri prevazute la alin. (2) furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea «taxare inversa». Furnizorii si beneficiarii evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor livrari, respectiv achizitii, in jurnalele de vanzari si de cumparari concomitent si o inscriu in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata. rn
rn(4) Beneficiarii care sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile art. 147, in functie de destinatia pe care o dau achizitiilor respective. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate pentru livrarile de bunuri pentru care au aplicat mentiunea «taxare inversa», chiar daca sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt. rn
rn(5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atat furnizorii, cat si beneficiarii. In situatia in care furnizorul nu a mentionat «taxare inversa» in facturile fiscale emise pentru bunurile care se incadreaza la alin. (2), beneficiarul este obligat sa aplice taxare inversa, respectiv sa nu faca plata taxei pe valoarea adaugata catre furnizor, sa inscrie din proprie initiativa mentiunea «taxare inversa» in factura fiscala si sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3). rn
rnNorme metodologice: rn
rn651. – (1) Conditia obligatorie prevazuta la art. 1601 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aplicarea masurilor de simplificare, respectiv a taxarii inverse, este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Nu se aplica taxare inversa in cazul in care vanzatorul sau cumparatorul nu este persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, pentru aceste operatiuni aplicandu-se regimul normal de taxa pe valoarea adaugata. Inregistrarea contabila 4426=4427 atat la cumparator, cat si la furnizor este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. In cazul vanzatorului, deducerea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate este similara cu incasarea acesteia, iar la cumparator, colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei inscrise in factura de achizitii este echivalenta cu plata acesteia. Taxarea inversa se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin cate verigi se trece, dar se stopeaza atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 1601 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv cand una dintre parti nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. De exemplu, in cazul unei cladiri cumparate de o persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata de la un alt platitor de taxa pe valoarea adaugata, se aplica taxare inversa, dar in situatia in care cladirea ori o parte de cladire este vanduta unei persoane fizice sau oricarei alte entitati neinregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu se mai aplica taxarea inversa, ci regimul normal de taxa pe valoarea adaugata, respectiv furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata si are dreptul s-o incaseze de la cumparator. rn
rn(2) Bunurile care se incadreaza in categoria material lemnos, prevazute la art. 1601 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, sunt urmatoarele: masa lemnoasa pe picior, precum si materialul lemnos prevazut la art. 2 lit. a) din Normele privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 427/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. rn
rn(3) In intelesul titlului VI din Codul fiscal, prin cladire se intelege orice constructie legata nemijlocit de sol, avand una sau mai multe incaperi, si care serveste la adapostirea de oameni, de animale si/sau de bunuri mobile corporale. Prevederile art. 1601 din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea ca atare a unei cladiri sau a unei parti de cladire, dar nu se aplica pentru contractele de constructii-montaj avand ca obiect construirea unei cladiri sau a unei parti de cladire, in acest caz lucrarile de constructii-montaj fiind considerate prestari de servicii. rn
rn(4) Sunt considerate parti de cladire in sensul art. 1601 din Codul fiscal, acele componente ale unui bun imobil care indeplinesc cerintele stipulate la alin. (3). Nu se considera a fi parti de cladire bunurile mobile corporale care sunt utilizate pentru realizarea unei cladiri, cum ar fi: ascensoarele, ferestrele, aparatele de aer conditionat, orice alte materiale utilizate pentru constructia unei cladiri. Exemplu: daca bunul imobil este un bloc de locuinte, fiecare apartament sau palier de apartamente este la randul lui o parte componenta a cladirii. rn
rn(5) Avansurilor incasate pana la data de 31 decembrie 2004 inclusiv pentru livrarile de bunuri prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal li se aplica regimul fiscal privind taxa pe valoarea adaugata, in vigoare la data incasarii avansului. Regularizarea facturilor fiscale emise pentru plati in avans se realizeaza potrivit pct. 61. Operatiunea de regularizare a avansurilor nu afecteaza aplicarea taxarii inverse la data facturarii livrarii bunurilor. Exemplu: avans incasat pentru livrare de cladire in luna decembrie 2004 – 119 milioane lei (din care T.V.A. 19 milioane lei). rn
rnInregistrari contabile la furnizor: rn
rn5121 = % 119 milioane leirn
rn 419 100 milioane lei rn
rn 4427 19 milioane leirn
rnInregistrari contabile la beneficiar: rn
rn% = 5121 119 milioane leirn
rn 4426 19 milioane lei rn
rn 409 100 milioane leirn
rnBunul este livrat in ianuarie 2005 cu o valoare de 1.000 milioane lei plus T.V.A. 190 milioane lei. La data livrarii se efectueaza regularizarea avansului si se efectueaza inregistrarile contabile: rn
rnLa furnizor: rn
rn411 = 7xx 1.000 milioane lei rn
rn4426 = 4427 171 milioane lei (190 milioane lei – 19 milioane lei care au fost si raman colectate) rn
rn419 = 411 100 milioane lei rn
rnLa beneficiar: rn
rn2xx = 404 1.000 milioane lei rn
rn4426 = 4427 171 milioane lei (190 milioane lei – 19 milioane lei care au fost si raman deduse) rn
rn404 = 409 100 milioane lei rn
rn(6) Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate cu plata in rate pana la data de 31 decembrie 2004 inclusiv, se regularizeaza astfel: furnizorii, respectiv beneficiarii, storneaza taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor a caror scadenta intervine dupa data de 1 ianuarie 2005, inregistrata in contul 4428 in corespondenta cu contul de clienti, respectiv de furnizori, urmand sa efectueze la fiecare data stipulata in contract pentru plata ratelor inregistrarea contabila 4426 = 4427 cu suma taxei pe valoarea adaugata aferenta fiecarei rate. rn
rn(7) In cazul avansurilor incasate dupa data de 1 ianuarie 2005 pentru livrarile de bunuri prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, facturile fiscale emise de catre furnizori se intocmesc ca si pentru orice alta operatiune taxabila, avand in plus mentiunea „taxare inversa“. Taxa pe valoarea adaugata se aplica asupra sumei incasate in avans si se inscrie in factura fiscala, fara sa fie achitata de beneficiar. Totalul de plata al facturii fiscale de avans va fi mai mare decat avansul incasat cu suma taxei pe valoarea adaugata aferente. Pentru valoarea avansului, fara taxa pe valoarea adaugata, furnizorii vor efectua inregistrarile contabile obisnuite pentru aceasta operatiune, iar pentru suma taxei pe valoarea adaugata vor inregistra contabil 4426 = 4427. Factura fiscala se inregistreaza atat in jurnalul de vanzari, cat si in jurnalul de cumparari, sumele fiind preluate corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata. Exemplu: avans incasat pentru o livrare de teren in suma de 100 milioane lei. Factura fiscala se emite in termenul prevazut de lege pentru suma de 100 milioane lei plus T.V.A. 19%, respectiv 19 milioane lei. Suma de 19 milioane lei, reprezentand T.V.A., nu a fost incasata de la beneficiar, dar se factureaza acestuia. rn
rn(8) Livrarile de bunuri prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate dupa data de 1 ianuarie 2005, se consemneaza in facturi fiscale de catre furnizori, care se intocmesc ca si pentru orice alta operatiune taxabila, respectiv vor contine si baza de impozitare, si taxa pe valoarea adaugata aferenta, avand in plus mentiunea „taxare inversa“. Pentru valoarea bunurilor fara taxa pe valoarea adaugata, furnizorii vor efectua inregistrarile contabile obisnuite pentru aceasta operatiune, iar pentru suma taxei pe valoarea adaugata vor inregistra contabil 4426 = 4427. Furnizorii nu incaseaza taxa pe valoarea adaugata inscrisa in factura fiscala de la beneficiari, desi aceasta figureaza in totalul de plata al facturii fiscale. Factura fiscala se inregistreaza atat in jurnalul de vanzari, cat si in jurnalul de cumparari, sumele fiind preluate corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate din facturile fiscale emise pentru livrarile de bunuri pentru care au aplicat mentiunea «taxare inversa», chiar daca sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt. Exemplu: o persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata livreaza o cladire in valoare de 100 milioane lei. Taxa pe valoarea adaugata aferenta este de 19 milioane lei. Totalul de plata al facturii fiscale este de 119 milioane lei. Inregistrarile contabile la furnizor: rn
rn411 = 7xx 100 milioane lei rn
rn4426 = 4427 19 milioane lei (nu se incaseaza de la beneficiar). rn
rn(9) Beneficiarii vor efectua inregistrarile contabile obisnuite pentru o achizitie de bunuri sau pentru un avans, dupa caz, pentru valoarea bunurilor sau, dupa caz, a avansului, fara taxa pe valoarea adaugata, iar pentru suma taxei pe valoarea adaugata din factura fiscala se efectueaza inregistrarea 4426 = 4427. Factura fiscala se inregistreaza atat in jurnalul de vanzari, cat si in jurnalul de cumparari, sumele fiind preluate corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata. rn
rn(10) Beneficiarii care sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile art. 147 din Codul fiscal, in functie de destinatia pe care o dau prestarilor, respectiv: daca sunt utilizate numai pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal, nu deduc taxa pe valoarea adaugata, daca sunt destinate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal, deduc integral taxa pe valoarea adaugata, iar daca sunt destinate realizarii atat de operatiuni care nu dau drept de deducere, cat si de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, deduc taxa pe valoarea adaugata rezultata din aplicarea pro rata. La incheierea decontului de taxa pe valoarea adaugata, taxa nedeductibila se inregistreaza in conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente potrivit prevederilor pct. 52 alin. (2). Pe exemplul prezentat la alin. (8) beneficiarul efectueaza urmatoarele inregistrari contabile: rn
rn2xx = 404 100 milioane lei rn
rn(11) In cazul vanzarilor de bunuri cu plata in rate, realizate dupa data de 1 ianuarie 2005, in factura fiscala se inscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata aferenta, integral. Taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor care nu au ajuns la scadenta nu se inregistreaza contabil. Pe masura ce taxa aferenta ratelor devine exigibila se efectueaza inregistrarea contabila 4426 = 4427. Pentru livrari cu plata in rate contractate in valuta cu decontare in lei sau in valuta, se aplica si prevederile pct. 18. rn
rn(12) In situatia in care organele fiscale competente, cu ocazia verificarilor efectuate, constata ca pentru bunurile prevazute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal nu au fost aplicate masurile de simplificare prevazute de lege, vor obliga beneficiarii la stornarea taxei deductibile prin contul de furnizori, efectuarea inregistrarii contabile 4426 = 4427 si inregistrarea in decontul de taxa pe valoarea adaugata intocmit la finele perioadei fiscale in care controlul a fost finalizat, la randurile de regularizari. In situatia in care beneficiarii sunt persoane impozabile mixte, iar bunurile achizitionate sunt destinate realizarii atat de operatiuni cu drept de deducere, cat si fara drept de deducere, suma taxei pe valoarea adaugata deductibila se va determina pe baza pro rata de la data efectuarii achizitiei bunurilor supuse taxarii inverse si se va inscrie in randul de regularizari din decont, care nu mai este afectat de aplicarea pro rata din perioada curenta.“ rn
rnF. Titlul VII „Accize“: rn
rn1. Dupa punctul 4 se introduc doua noi puncte, punctele 41 si 42, dupa cum urmeaza: rn
rn„Codul fiscal: rn
rnArt. 168 s…t rn
rn(4) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica pentru tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, in conditiile stabilite prin norme. rn
rnNorme metodologice: rn
rn41. (1) Tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu pot fi produse in gospodariile individuale detinatoare de cazane proprii sau in antrepozite fiscale de productie. rn
rn(2) Tuica si rachiurile de fructe care pot fi produse in afara antrepozitului fiscal sunt cele obtinute de gospodariile individuale care detin in proprietate materia prima si cazanele de fabricatie, produse care sunt destinate consumului propriu al acestora. rn
rnCodul fiscal: rn
rnAlcool etilic rn
rnArt. 173. s…t rn
rn(2) Sunt exceptate de la plata accizelor tuica si rachiurile de fructe fabricate de persoana fizica si consumate de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandute. rn
rnNorme metodologice: rn
rn42. (1) Tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale sunt exceptate de la plata accizelor in limita cantitatii de 300de litri cu concentratia alcoolica de 40% in volum pentru fiecare gospodarie individuala/an, indiferent de locul in care este realizata aceasta productie. rn
rn(2) In toate situatiile cantitatea de tuica si rachiuri de fructe, care depaseste limita de productie neaccizabila prevazuta la alin. (1), este supusa accizelor legale in vigoare.“ rn
rn2. La punctul 6, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu urmatorul cuprins: rn
rn„(8) Antrepozitarul autorizat pentru productie de tigarete sau importatorul autorizat de astfel de produse, care renunta la productia sau importul unui anumit sortiment de tigarete, are obligatia de a comunica acest fapt autoritatii fiscale centrale si de a inscrie in continuare, pe o perioada de 3 luni, preturile aferente acestor sortimente, in declaratia preturilor maxime de vanzare cu amanuntul.“ rn
rn3. Punctul 7 va avea urmatorul cuprins: rn