„Electorata” ar urma să fie modificată de la 1 martie, astfel încât să poată fi acordată datornicilor care au venituri exclusiv din salarii sau pensii de maxim 3.000 lei brut, adică 2.100 lei net, chiar din prima lună următoare celei în care încep restructurarea datoriei, şi nu după doi ani, aşa cum este în actul normativ în vigoare.

În noua variantă a „electoratei”, anunţată de ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov, deducerea personală la calculul impozitului pe venit ar urma să ajungă la 1.500 lei lunar, în loc de 900 de lei, în prezent. Practic, suma care ar rămâne în mâna debitorului ar fi de până la 240 lei lunar datorită neimpozitării a cel puţin jumătate din venit.

Modificarea „electoratei” a devenit o urgenţă pentru guvern în contextul devalorizării masive a leului faţă de francul elveţian, după ce actuala ordonanţă de urgenţă, în vigoare de jumătate de an, s-a dovedit nefuncţională.

Ce are în plus noua „electorată”?

Conform unei sinteze a Ministerului de Finanţe, comparativ cu actul normativ aflat in vigoare, dar neaplicat, propunerea legislativă aduce următoarele modificări:

Simplificarea schemei de rescadenţare a creditelor

Extinderea sferei de cuprindere în această schemă a debitorilor persoane fizice, în sensul creşterii venitului brut care asigură eligibilitatea participării de la 2.200 lei la 3.000 de lei (ceea ce sporeşte numărul posibililor beneficiari la maximum 1.050 mii persoane, respectiv un plus de 200 mii persoane)

Creşterea deducerii speciale pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar (echivalent cu maximum 240 de lei reducere a impozitului pe venit lunar)

Acordarea deducerii speciale, respectiv a creditului fiscal, din luna imediat următoare rescadenţării creditului (comparativ cu o decalare de 2 ani în varianta anterioară);

Întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, în sensul menţinerii obligativităţii acesteia, ca în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit (rata dobânzii, comisioane, constituirea de noi garanţii).
Deducerile personale, impozitare diferenţiată

Deduceri personale se acordă deja, potrivit Codului Fiscal în vigoare, pentru veniturile salariale de până la 3.000 lei brut. Astfel, pentru salariile de cel mult 1.000 lei brut, deducerile pornesc de la 250 lei pentru cei care nu au nicio persoană în întreţinere şi ajung la 650 lei pentru cei care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. Mai exact, aceste deduceri se calculează, în acest moment, la salariile minime brute pe economie care au fost stabilute, de la 1 ianuarie, la 975 lei brut.

Deducerile pentru veniturile între 1.000 lei şi 2.999 lei brut sunt calculate degresiv, fiind de numai 10-20 lei în cazul veniturilor care depăşesc 2.500 lei brut. Deducerile personale au fost menţinute în 2005 când a fost introdusă cota unică, fiind preluate din vechiul sistem de impozitare cu cote progresive şi stabilite pornind de la valoarea salariului minim de la acea dată, care era 250 lei.

Majorarea deducerilor personale până la 1.500 lei doar pentru cei care optează pentru creditul fiscal înseamnă o intervenţie a guvernului prin care este diferenţiază clar impozitarea pentru anumite categorii. Documentul ministerului nu precizează care au fost argumentele care au stat la baza deciziei de a acorda creditul fiscal doar celor care au venituri sub 3.000 lei brut, mai ales că acest mecanism îi poate nedreptăţi pe alţii care au aceleaşi dificultăţi, dar care, din cauza unor venituri mai mari, de exemplu, de 3.200 lei brut, vor fi excluşi. O altă limitare este că veniturile trebuie să fie exclusiv din pensii şi salarii, nu şi din activităţi independente, de exemplu.

Redistribuirea datoriei prin buget

“Electorata” s-a dovedit o falsă soluţie, până acum. Dacă, totuşi, va deveni funcţională se va răsfrânge asupra celorlaţi debitori la bănci care nu se califică pentru facilitatea de restructurare, dar care sunt plătitori de taxe. Acestora li se va redistribui o parte din povara care se va lua de pe umerii a un milion de datornici care ar putea beneficia de credit fiscal. Spre exemplu, pentru “electorata” actuală, care prevede deduceri considerabil mai mici, guvernul estima o micşorare a încasărilor la buget din impozit pe venit de 2 miliarde de lei, sumă care ar fi rămas la cei care beneficiau de "electorată". Peste 4 milioane de credite la bănci aparţin persoanelor fizice. Chiar luând în calcul că o persoană poate avea mai multe credite şi că unii debitori sunt pensionari, numărul este totuşi semnificativ raportat la numărul salariaţilor de 4,4 milioane de persoane.

În sinteza Ministerului de Finanţe se arată că guvernul este îngrijorat, mai ales, de categoria de populaţie cu venituri reduse, unde gradul de îndatorare este extrem de ridicat, respectiv de 153% la cei cu venituri brute sub 750 lei,109% pentru cei cu venituri brute până la 1.150 de  lei, 104% pentru cei cu venituri brute până la 1.210 de lei. Acelaşi document arată că „aceştia (categoriile cu venituri reduse n.r.) au beneficiat de sprijinul mai multor coplătitori pentru a fi eligibili la creditare”.

"Văd şi eu la televizor oameni care spun: mie nu-mi convine ca din impozitul meu să le plătesc ratele altora, doar pentru că au venituri mai mici. Se poate spune că schema fiscală e un prim pas spre diferenţierea impozitării", spunea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în urmă cu un an când apăruse ideea “electoratei”. Tot el preciza că este important cum va fi reglementată şi aplicată măsura ca să nu creeze hazard moral.

Te-ar putea interesa și: