Anul acesta, 12 direcţii judeţene de finanţe au eliminat activităţile/serviciile de informatică din lista activităţilor independente impozitate la norme de venit. Pe măsură ce a constatat că Persoanele Fizice Autorizate (PFA) care optează pentru acest sistem de impozitare ies mult mai avantajos decât dacă ar plăti la veniturile reale, Fiscul a început să restrângă posibilitatea de alegere.
Motivul este unul simplu, de regulă, informaticienii au câştiguri mai mari decât norma anuală. De exemplu, pentru 2011, în Capitală, în zona centrală, aceasta este de 25.000 lei pe an, însemnând circa 2.100 lei lunar. La această sumă, PFA plăteşte impozitul pe venit şi contribuţia de sănătate, în total 21,5%, respectiv 452 lei lunar. În cazul în care nu are un contract de muncă, trebuie să încheie şi contract de asigurare socială şi să achite contribuţiile de 31,3% la o sumă minimă de 35% din salariul mediu, însemnând încă 222 lei lunar.
Cumulate, costurile cu taxele reprezintă 674 lei lunar, în vreme ce pentru un salariu brut de 2.100 lei, datoriile către stat, calculate atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, sunt de circa două ori mai mari. Dacă salariatul creează programe pentru calculator, situaţia se schimbă datorită scutirii de impozitul pe venit de 16%. Însă, de această facilitate nu pot să beneficieze cei care au alte tipuri de activităţi de informatică.
„Principalul avantaj al normei de venit este că atât impozitul pe venit, cât şi contribuţia individuală de sănătate se plătesc la norma de venit şi nu la venitul realizat. În domeniul IT, în majoritatea cazurilor, normele de venit sunt mult mai mici decât veniturile realizate de aceste persoane. Acesta este, de fapt, şi motivul pentru care unele administraţii financiare au eliminat normele de venit pentru serviciile IT“, spune Sorin Istrate, managing partner, Contexpert.
Un sistem mai simplu
Pe lângă impozitarea mai scăzută, normele de venit au şi un sistem mai simplu de administrare. „Un alt plus se referă la faptul că aceste persoane nu trebuie să ţină contabilitate în partidă simplă, aşa cum este obligat PFA care plăteşte impozit la venitul realizat, şi, de asemenea, numărul declaraţiilor ce trebuie depuse şi al evidenţelor pe care trebuie să le ţină este mult mai mic“, explică Sorin Istrate. Cum este posibilă  însă această discriminare între judeţe? Până în 2010, nomenclatoarele de activităţi independente erau aceleaşi în toată ţara şi erau întocmite în baza unei hotărâri de guvern care reglementează codurile CAEN. De anul trecut, printr-o ordonanţă de urgenţă, administraţiile judeţene au primit libertatea de a face o selecţie a activităţilor pe care le impozitează în baza normelor.
Micii meşteşugari, pe cale de dispariţie
Totodată, nivelurile normelor de venit, nu numai pentru IT, ci pentru toate PFA-urile, au crescut anul acesta, în special din cauza introducerii plafonului minim de 12 salarii minime brute. Astfel, nicio normă de venit nu poate fi mai mică de 8.040 de lei pe an. Creşterea a fost substanţială pentru multe PFA-uri. De exemplu, în Capitală, pentru 46 din cele 163 de activităţi, normele de venit au fost majorate cu mai mult de 30%, iar pentru câteva, chiar s-au dublat. Este vorba de servicii ale micilor meseriaşi, aflate oricum pe cale de dispariţie, cum ar fi croitori, lăcătuşi, pălărieri, artizani, tocilari, legători de cărţi, precum şi de cei care oferă servicii de reparare: biciclete, ceasuri, brichete, încălţăminte şi altele.
„Practic, pentru 2011, normele de venit, indiferent de tipul de activitate şi de zona unde o desfăşioară, nu pot fi mai mici de 8.040 lei, lucru care a făcut să sară în aer impozitele datorate de micii meşteşugari, al căror volum de afaceri este mult sub acest nivel.  Fie micii meşteşugari vor ieşi de pe piaţă ca urmare a impozitelor prea mari, fie vor ajunge în economia neagră“, spune Istrate. Intenţia Fiscului de a anula, treptat, avantajele PFA şi de a descuraja funcţionarea acestora începe să-şi atingă scopul. În al doilea semestru din 2010, după modificarea legislaţiei, numărul de PFA noi din IT s-a înjumătăţit faţă de primul semestru. Mediul privat anticipează că Fiscul va continua această campanie.

Cum sunt stabilite normele de venit
Listele activităţilor independente cu norme de venit sunt stabilite de fiecare direcţie judeţeană de finanţe conform Clasificării activităţilor din economia naţională (CAEN). Astfel, lista diferă de la un judeţ la altul.
Pentru fiecare activitate, direcţiile judeţene decid normele de venit în funcţie de vadul comercial şi clientela, vârsta, timpul alocat activităţii, handicapul, spaţiul aflat în proprietate sau în chirie, folosirea de materiale proprii sau ale clientului, folosirea de maşini, dispozitive.
Plafonul anual de venit nu poate fi mai  mic de 12 salarii minime brute pe ţară.
Persoanele impuse pe baza normelor de venit plătesc impozitele pentru suma fixă din nomenclator, indiferent de nivelul veniturilor reale obţinute.
Pentru a vedea harta de mai jos mai în detaliu, click aici