Conform Legii nr. 133/1999, cota-parte din profitul brut reinvestit nu se impoziteaza. Normele metodologice de aplicare a legii spun ca impozitul aferent profitului reinvestit se calculeaza potrivit OG nr. 70/1994, se iregistreaza si calculeaza lunar, plata efectiva facindu-se trimestrial. Mai departe, suma maxima asupra careia se calculeaza scutirea este reprezentata de soldul creditor al contului profit si pierderi. Profitul brut reinvestit asupra caruia se calculeaza scutirea este profitul realizat lunar, cumulat de la iceputul anului pina i momentul efectuarii investitiei, fara ca aceasta facilitate sa se recalculeze i perioada urmatoare sau la sfirsitul anului.

Este sau nu scutirea platii impozitului pe profitul reinvestit, i formula normelor metodologice, o facilitate completa? Acestei itrebari ii raspund trei specialisti i taxe si impozite. Interpretarile lor diferite conduc la concluzia ca si fiscul poate avea, la rindul sau, propria traducere. Depinde de itreprinzator si de noroc.

Pentru avocatul Doru Bajan si expertul contabil Daniel Sandu, aceasta facilitate icearca sa impace capra itreprinzatorului, caruia i s-au promis ilesniri fiscale, cu varza bugetului, care nu-si permite o diminuare a surselor de venituri. Rationamentul este urmatorul: daca, de exemplu, valoarea investitiei este de 80 milioane lei, iar suma existenta i soldul creditor al contului de profit si pierderi este de 60 milioane lei, scutirea de impozit se aplica pe cele 60 de milioane. Diferenta de 20 milioane lei nu se ia i calcul si nu se poate transfera asupra profitului brut ce urmeaza a fi realizat i anul fiscal respectiv. Deci, agentul economic care-si planifica investitia trebuie sa astepte pina cind suma din soldul creditor al contului de profit si pierderi este egala sau mai mare ca valoarea investitiei. Asteptind aceasta cumulare, itreprinzatorul este obligat sa plateasca trimestrial impozitul pe profit, corespunzator soldului creditor al contului de profit si pierderi, fiind astfel lipsit de o parte din resursele financiare necesare investitiei. Reglarea impozitului pe profit datorat, cu restituirea sumelor retinute i contul profitului reinvestit se face dupa depunerea bilantului contabil. Pina i acel moment, itreprinzatorii finanteaza gratuit bugetul public. Dezavantajului blocarii banilor i se adauga cel al imposibilitatii alegerii momentului oportun efectuarii investitiei.

Facilitatile nu sunt de forma

Nu la fel interpreteaza litera legii Mihaela Mitroi, Senior Tax Manager la PricewaterhouseCoopers. Legiuitorul a acordat itr-adevar o facilitate. Impozitul pe profit nu se mai plateste trimestrial daca se reinvesteste. Argument: prevederea normelor „pentru investitiile care se realizeaza pe parcursul mai multor luni sau i ani fiscali consecutivi, scutirea de impozit se acorda proportional cu valoarea lucrarilor realizate efectiv pe baza unei situatii partiale de lucrari”. Deci profitul se reduce lunar, cu conditia emiterii situatiilor partiale de lucrari. Mihaela Mitroi considera ca „daca, spre exemplu, investitia dureaza pina i septembrie si s-a beneficiat de reducere pina i aceasta luna pentru partea corespunzatoare investitiei din profit, iar din decembrie compania iregistreaza pierderi, atunci aceasta facilitate nu se recalculeaza la sfirsitul anului. Nu se va considera ca firma ar fi trebuit sa plateasca impozit pe profit pentru profitul realizat pina i septembrie”.