Ca un resort indelung presat, rata inflatiei a sarit in trimestrul al treilea din acest an. Dupa trei luni cu valori subunitare, in octombrie inflatia a fost de 1,6%, iar pentru luna noiembrie ministrul prognozei, Leonard Cazan, estimeaza o valoare si mai mare, 2,4%. In fine, pentru decembrie putem miza pe 1,8% (cel putin), tinand cont ca aceasta valoare ar urca la 18% rata anuala a inflatiei, nivel considerat optim de Banca Nationala (optim, in situatia in care o inflatie anuala sub 18% este socotita „deranjanta”).
Cine compara aceste valori lunare ale inflatiei cu ratele dobanzilor pe termen scurt (exprimate tot in procente/luna) constata ca un depozit pe o luna este, incepand cu luna octombrie, pierdere curata si nici un depozit pe trei luni nu este un plasament inteligent. Aceste concluzii au la baza ideea ca rata inflatiei exprima cu fidelitate cresterea generala a preturilor (lucru discutabil), pentru ca altfel nu s-ar putea spune ca o dobanda mai mica decat inflatia nu conserva puterea de cumparare. Daca ne limitam strict la semnificatia cifrelor, reactia logica a depunatorului ar fi sa-si sparga depozitul pe termen scurt si sa bage banii in altceva, atat timp cat bancile nu maresc rapid dobanzile.
Orice bancher ar pufni in ras daca cineva l-ar intreba cand va mari dobanda la depozite. si aceasta, nu numai pentru ca tendinta este, in continuare, de scadere a costului banilor, ci si pentru ca acestia au devenit o marfa care se gaseste din abundenta pe piata bancara si pe cea interbancara. „Toate bancile au beneficiat de un surplus de lichiditati din momentul in care nivelul rezervelor minime obligatorii a fost redus de la 22% la 18% (din totalul resurselor atrase – n.n.); mai mult, pe piata monetara interbancara exista un exces de lichiditati, de lei. In aceste conditii, este absolut firesc ca bancile care sunt dispuse sa atraga resurse – de la populatie sau de la alte banci – sa ofere dobanzi mai mici, nicidecum mai mari”, explica directorul departamentului Trezorerie al Bancii Romanesti, Constantin Vinulescu.
Atunci, ce s-ar putea face cu banii plasati, pana acum, in depozite pe termen scurt? O privire rapida aruncata asupra randamentelor pe luna noiembrie ale diferitelor plasamente arata ca nici una dintre variantele clasice nu ar fi contracarat efectul inflatiei. Cat priveste viitorul apropiat, daca prognoza ministrului Cazan pentru inflatia pe decembrie se va adeveri, atunci doar depozitele pe noua si 12 luni ar asigura conservarea banilor. De altfel, plasarea banilor intr-un depozit pe un an si, intr-o masura mai mica, si pe noua luni este strategia pe care directorul Vinulescu ne-a spus ca ar alege-o. Logica acestei optiuni este ca bancile sunt interesate sa-si asigure lichiditati pe termen mai lung, pana la un an, fiind dispuse sa mentina neschimbate o perioada mai lunga dobanzile pe aceste termene.
Depozitul bancar pe un an este in frunte
Randamentul maxim al plasamentelor in luna noiembrie (%)
Fonduri monetare 2
Fonduri mixte 1,8
Fonduri pe actiuni -1,7
Depozite bancare 3 luni 1,64
6 luni 1,73
9 luni 1,85
12 luni 1,89
Titluri de stat 3 luni 1,56
6 luni 1,64
Dolar 0,27
Euro 1,22
Portofoliu* de actiuni „Capital” -15,34
