Legea, în forma actuală, ridică salariile medicilor până la un nivel de 3.600 euro, iar premierul și patriarhul vor avea salarii identice. Unele majorări salariale vor fi disponibile chiar din luna iulie, lună în care PSD promite că legea va fi deja în vigoare.

Proiectul de lege stabilește o țintă a valorii salariului minim pentru anul 2022 la 2.500 lei, în condițiile în care acest indicator se află acum la valoarea de 1.450 lei. Creșterea salariului minim este una graduală. Astfel că, de exemplu, din 2018 până în 2020 majorarea este de aproximativ 100 lei pe an, ca din 2020 până în 2022 să asistăm, potrivit proiectului, la o creștere a salariului minim de aproape 375 lei pe an. Legea salarizării prevede raportarea salariilor în plată la salariul minim cu raportul de 1 la 12 între cel mai mic și cel mai mare salariu în plată. Cel mai mare salariu îl are președintele țării. Astfel că, la un salariu minim de 1.750 lei în 2020, președintele ales va avea un salariu de 21.000 lei, ca în 2022, la un salariu minim de 2.500 lei, venitul primului om în stat să urce la 30.000 lei. Premierul va avea un salariu de 11,5 ori mai mare decât salariul minim, astfel că în 2020 va încasa 20.125 lei, iar doi ani mai târziu 28.750 lei. Salariul premierului va fi identic cu venitul celor doi președinți ai camerelor Parlamentului și al Patriarhului Bisericii Ortodoxe.

Salarii mai mari în sectorul de sănătate

Majorări salariale substanțiale primesc în primul rând angajații din sănătate. Legea prevede că salariile medicilor și asistenților cresc de la 1 ianuarie 2018 și cu 125%. Un medic primar va avea salariul de 12.500 lei, la un nivel proiectat pentru anul 2022, iar un medic specialist 9.900 de lei. În timp ce un mediu rezident va putea încasa până la 7.300 lei pe lună, iar un asistent 5.649 lei. Un medic rezident în anul I va fi plătit din prima lună cu 5.700 lei. În învățământ, majorările salariale ajung până la 150%.

 

Astfel că, un profesor universitar va putea încasa și 10.880 lei, iar un profesor cu gradul I din preuniversitar va avea cel mai mare salariu la nivelul de 5.517 lei. Pe când, un debutant cu studii superioare va avea un salariu de bază de 4.007 lei. În justiție, cel mai mare salariu va fi de 26.250 de lei, pentru un judecător de instanţă supremă, iar cel mai bine plătit procuror va încasa 25.000 lei. La polul opus, un judecător stagiar va avea un salariu de bază de 10.400 lei, iar un procuror stagiar 9.905 lei. În domeniul apărării, salariul cel mai consistent îl va avea șeful Statului Major, respectiv  10.880 lei pe lună, la fel ca și prim-adjunctul directorului SRI şi cel al SIE, și la indentic cu cel al directorilor STS şi SPP.  Cel mai mic salariu din sistem îl va avea un soldat, care va încasa 2.500 lei. Cât despre poliție, un chestor general va fi plătit cu un salariu în cuantum brut de 8.774 lei, iar un agent de poliție debutant 3.750 lei.

Miniștrii vor avea salariile la un raport de 10,5 la unu în raport cu salariul minim. Astfel că în 2020 vor avea un salariu de 18.375 lei, iar în 2022 de 26.250 lei. Legea pune în adminstrația publică locală pe primul loc funcția de primar general al Municipiului București, cu un coeficient de salarizare de 9,5, care se va traduce, în 2022, într-un salariu de 23.750 lei. Un președinte de consiliu județean are un coeficient de salarizare 9, astfel că salariul pentru această funcție va ajunge la 22.500 lei, raportat la un salariu minim de 2.500 lei aferent anului 2022. Un muncitor necalificat din sistem ar urma să încaseze 2.500 lei pe lună la finalul aplicării legii.

Se plafonează sporurile

O modificare majoră în noua lege a salarizării este plafonarea sporurilor la 30%. Legea stabilește pentru fiecare familie ocupațională în parte modul de acordare al acestor sporuri. La diplomați, de exemplu este disponibilă o indemnizaţie de până la 15% din salariului de bază corespunzător funcţiei de încadrare, pentru cifrul de stat. Plus alte 15% pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Acest ultim spor este valabil, de exemplu, și în cazul celor din administrația publică.

În unităţile sanitare sau de asistenţă socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.

 

Ca notă distinctivă, pentru munca depusă de personalul medical în vederea asigurării continuităţii activităţii în weekend sau în oricare altă zi declarată liberă în mod legal,  în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. 

Un avantaj în plus pentru angajații din sistemul bugetar este intorducerea normei de hrană. Ordonatorii de credite vor acorda indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, potrivit proiectului de lege. De la această prevedere sunt execptați angajații din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază deja de drepturi de hrană. Noua lege a salarizării stabilește clar că bugetarii nu vor mai primi tichete de masă sau tichete cadou, dar, sunt introduse voucherele de vacanță, oferite o dată pe an, pentru fiecare angajat din sistem, ce vor avea valoarea unui salariu minim brut garantat în plată.