polonezii, cu alimentele. Desi cam tardiv, autoritatile romane au inceput sa faca si ele o lista a sectoarelor economice care ar putea avea cea mai mare priza la investitorii straini.Mentalitatea unui investitor strain nu difera prea mult de cea a unui turist. Inainte de a pleca in concediu, orice turist care se respecta rasfoieste cat mai multe oferte pentru a alege destinatia cea mai atractiva. Conteaza costurile, conditiile de cazare, starea drumurilor (daca merge cu automobilul personal), dar si existenta unor potentiale riscuri, cum ar fi instabilitatea politica sau gradul ridicat de infractionalitate. La prima vedere, sunt aceleasi elemente care se regasesc in grilele de evaluare facute de investitorii straini tarilor in care intentioneaza sa faca afaceri. Insa, daca pentru un simplu turist indicatorii economici ai tarii pe care o viziteaza nu prezinta prea mare importanta, in cazul unei multinationale, acestia sunt definitorii in luarea deciziei de a investi. Comparativ cu alte tari din regiune, Romania nu straluceste nici la capitolul turism international si nici in privinta investitiilor straine directe. Ungaria, Republica Ceha si chiar Bulgaria s-au dovedit a fi mult mai talentate in a absorbi atat banii turistilor, cat si pe cei ai investitorilor. Explicatia este ca tarile vecine au stiut sa iasa pe piata profesionist, cu oferte adresate ambelor categorii, si asta cu ani buni in urma. Rezultatul este ca, in timp, si-au creat o anumita identitate nationala. O companie straina din industria auto care vrea sa produca cu costuri mici se va uita in primul rand la Slovacia. In schimb, Ungaria ar putea fi in capul listei unui investitor din industria electronicelor, in vreme ce Polonia ar fi favorita pentru o multinationala din sectorul alimentar. Ce ofera Romania? Pana acum, cate putin din toate. Poate ca din acest motiv nu am excelat nici in atragerea de investitii „greenfield“ si nici la capitolul privatizare. De fapt, nici acum nu stim exact ce sa punem pe masa investitorilor straini, intrucat o analiza in acest sens se va face de-abia in acest an. „Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) a inceput sa identifice anumite domenii-tinta, in care Romania poate reprezenta cea mai buna optiune investitionala. Pentru mine, ideea ca Romania poate atrage toate investitiile, in toate domeniile, mi se pare diletanta si mai degraba caduca. Sunt domenii asupra carora ARIS isi va axa efortul de atragere investitionala“, declara, recent, pentru Capital, presedintele institutiei Ana Maria Cristina. Mai precis, analiza ARIS va urmari cunoasterea aprofundata a tipului de proiecte de investitii ce pot fi atrase si realizate la nivelul fiecarui judet si regiuni de dezvoltare economica. De asemenea, ar urma sa identifice si oportunitatile de investitii pentru partenerii straini interesati.Problema devine si mai presanta in perspectiva finalizarii privatizarii ultimelor companii si banci de stat. In aceste conditii, pentru a evita un eventual recul de amploare in dinamica intrarilor de capital strain, Romania ar trebui sa atraga in perioada urmatoare mai multe investitii de tip „greenfield“. Potrivit ARIS, principalele domenii de activitate spre care s-ar putea indrepta investitiile straine in urmatorii ani sunt industria componentelor auto, sectorul IT&C, petrochimia, dar si energia neconventionala, industria alimentara, productia de electronice si electrocasnice si industria de mobila.Aceste proiectii au fost formulate insa pe baza proiectelor in faza de intentie aflate in monitorizarea institutiei. „Desigur, oportunitatile nu se transforma intotdeauna in succese; aceasta este lectia pe care am invatat-o de la agentiile de promovare similare din Europa de Est“, spune presedintele ARIS. La institutia pe care o conduce, s-au strans peste 30 de potentiale investitii cu o valoare de 1,44 miliarde de euro si un numar de 15.000 de noi locuri de munca. De la inceputul anului, in portofoliul ARIS au intrat 20 de noi proiecte, cu o valoare de 375 de milioane de euro.
SECTOARELE CARE AU ATRAS CELE MAI MULTE INVESTITII STRAINE (MIL. USD)
Industria metalurgica 1.109
Industria mijloacelor de transport rutier 1.106
Extractia hidrocarburilor 1.052
Comert cu ridicata 995
Intermedieri financiare 909,7
Posta si Telecomunicatii 838,9
Industria alimentara si a bauturilor 732,4
Comert cu amanuntul 579,6
Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui 501,5
Fabricarea substantelor si produselor chimice 388,7
Nota: sumele reprezinta valoarea capitalului social subscris de companiile cu participare straina la capital in perioada 1990-2004.
