Astfel, în mai 2018, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din UE provine din servicii (0,72 pp) și energie (0,58pp). 

În comparație cu luna aprilie 2018, în luna mai 2018 inflația anuală HIPC a scăzut într-o singură țara (Slovacia), a stagnat în UK și a crescut în 26 de țări, România având a noua cea mai mică creștere din UE. 

Ritmul de creștere a inflației în România în perioada februarie-mai 2018 s-a micșorat și a variat cu mai puțin de 0.1pp față de media UE. Astfel, rata lunară HIPC a inflației în luna mai 2018 a fost în România de 0,6%, situându-se sub rata inflației din Ungaria, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru și Malta și cu doar 0,1pp peste media UE și a zonei euro (0,5%). 

 

Inflația anuală IAPC are o valoare mare în România în luna mai, de 4,6%, deoarece se calculează ca raport între indicele în bază fixă 2015, din luna mai 2018 și luna mai 2017, iar valoarea acestuia a fost foarte redusă anul trecut. Ținând cont că indicele în luna mai 2017 a fost subunitar, atunci valoarea anuală a inflației are mai mult un caracter statistic și este afectată puternic de efectul de bază. Indicele în bază fixă va deveni supraunitar tocmai în luna octombrie (valoarea va fi 101,03) iar inflația anuală va scădea semnificativ și va fi mai puțin influențată de efectul de bază. Dacă se calculează inflația IAPC în mai 2018 față de ultima luna în care indicele în bază fixă este subunitar (în luna septembrie 2017 valoarea a fost de 99,92) atunci inflația este de 4,36%, iar dacă se calculează față de luna octombrie 2017 inflația este de 3,2 %. Deci efectul de bază este semnificativ și are un impact asupra inflației de peste 1% doar pentru o perioadă de o luna de zile. Astfel, efectul de bază  pentru perioadă respectivă reprezintă mai mult de 25% din inflație. Mai mult, dacă se calculează inflația IAPC în luna mai 2018 față de luna decembrie 2017 (când indicele a fost de 101,98), atunci valoarea acesteia este de 2,25%. Ce înseamnă acest lucru? Că în luna mai 2018 prețurile au crescut față de decembrie 2017 cu doar 2,25%. Pentru a micșora și mai mult efectul de bază și pentru că rată inflației să fie și mai relevantă, se calculează rata inflației în mai 2018 față de luna februarie 2018, iar valoarea este de doar 1,33%, ceea ce face că România să fie sub media UE (1,54%), să urce mai mult de 10 locuri și să fie pe locul 17 în UE. 

 

Deci tendința la nivel european este de creștere a raței inflației, în timp ce în România tendința este de scădere spre sfârșitul anului, începând cu luna octombrie, atunci când se diminuează considerabil efectul de bază.

Inflația medie în ultimele 12 luni, calculată după metodologia Eurostat (IAPC Indicele armonizat al prețurilor de consum) a fost în România de 2,6% și a crescut în cea mai mare parte a țărilor din UE. În mai 2018 față de mai 2017, inflația a crescut cu aproximativ  60% în UE, Italia, Ungaria, cu aproximativ 40% în Cehia, Germania, Austria, cu aproximativ 85% în Polonia și a crescut cu mai mult de două ori în Danemarca, Lituania, Olanda, România, Slovacia, Anglia. În SUA inflația a crescut cu 50% în perioadă respectivă.

 

Mai mult, inflația anuală calculată după metodologia Eurostat (IAPC Indicele armonizat al prețurilor de consum) a fost în România de 4,6% și a crescut, de asemenea, în aproape toate țările din UE și zonă euro. În mai 2018 față de mai 2017, inflația a crescut cu aproximativ 25% în UE, 36% în zona euro, 21% în Belgia, 65% în Bulgaria, 43% în Danemarca, 57% în Germania,  155% în Franța, 80% în Croația, 38% în Ungaria, 171% în Olanda. De asemenea, în SUA  inflația a crescut cu 86% în perioada analizată.

 

Cea mai mare parte a inflației atât la nivel European cât și la nivelul țării noastre provine din creșterea prețurilor la energie. 

Astfel, la nivel european, în mai 2018 față de mai 2017, s-a înregistrat o creștere medie a prețurilor la energie de 6,1%, iar la nivelul României creșterea a fost de 15,5%, această fiind cea mai mare din UE și de aproape trei ori față de media europeană. După cum se observă și în tabelul de mai sus, în România o prima creștere importantă a prețului la energie s-a produs în lunile septembrie-octombrie 2017, urmată de o dublare a prețurilor în luna ianuarie 2018.

 

Dacă se elimină efectul creșterii prețurilor la energie, atunci inflația anuală calculată după metodologia Eurostat (IAPC Indicele armonizat al prețurilor de consum) la nivel european scade de la 2% la 1,4%, iar la nivelul României scade de la 4,6% la 3,2%.

În România, creșterea inflației are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului iar cele mai mari creșteri provin din prețurile mărfurilor nealimentare, astfel: față de mai 2017, în mai 2018 prețurile au crescut la combustibil cu 15,5%, la energia electrică cu 17%, la gaze cu 10,14%, la energie termică cu 4,5%, la tutun și țigări cu 9,1%. Dacă nu am fi avut aceste creșteri, atunci inflația în mai 2018 nu ar fi fost 5,4% ci doar 2,9%.

 În concluzie, creșterea inflației este un fenomen general pe care îl întâlnim atât la nivel european cât și la nivelul celei mai mari economiei a lumii (SUA) iar o mare parte din inflație provine din creșterea prețurilor la energie și din creșterea prețului la barilul de petrol care în mai 2018 a crescut cu peste 50% față de aceeași perioadă a anului anterior. De asemenea, în România tendința este de scădere spre sfârșitul anului, începând cu luna octombrie, atunci când se diminuează considerabil efectul de bază.

 

Dan Armeanu,
Facultatea de Finanțe,  Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE București

Acest articol a fost publicat în numărul 28 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 16 – 22 iulie 2018

Te-ar putea interesa și: