Papalekas a cumpărat clădirea de birouri de la Eyal Ofer, considerat cel mai bogat israelian, după ce ani de zile Ofer a încercat să introducă proprietatea în circuitul comercial.

„Millennium Building Development subliniază că avem de-a face cu un conflict de vecinătate  generat de schimbarea poziţiei ARCB pe fondul, se pare, al unor neînţelegeri cu vechii proprietari ai Millennium Building Development, neînţelegeri pe care noii proprietari doresc să le soluţioneze pe cale amiabilă“, se arată într-un comunicat al proprietarului clădirii.

Potrivit acestuia, demolarea ar aduce bucureştenilor daune directe de peste 70 milioane de euro, reprezentând atât costurile operaţiunii, cât şi daunele pe care Primăria Municipiului Bucureşti va trebui să le plătească proprietarului.

De cealaltă parte a baricadei, reprezentanţii ARCB, susţin că situaţia clădirii Cathedral Plaza nu poate fi rezolvată amiabil. „Există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de demolare a acestei construcţii ilegale şi periculoase. Hotărârea judecătorească este lege, iar legea trebuie respectată şi pusă în aplicare nicidecum tergiversată sub pretextul «intenţiilor amiabile»“, afirmă oficialii arhiepiscopiei.

Potrivit acestora, demolarea nu ar aduce daune de 70 de milioane de euro bucureştenilor, pentru că demersul trebuie susţinut din banii celor care au construit ilegal. „Primăria nu are nimic de plătit proprietarilor. La Dâmboviţa, Suceava şi la CEDO precum şi la alte tribunale din ţară, s-a stabilit foarte clar ilegalitatea clădirii Cathedral Plaza. Este fără temei afirmaţia că demolarea ar costa 17-18 milioane de euro; evaluatorii serioşi au vorbit de 3-4 milioane de euro“, se mai arată în comunicatul ARCB.

Răspunsul venit din partea proprietarului clădirii la reacţia Arhiepiscopiei este foarte tranşant.

„Somăm public purtătorul de cuvânt al ARCB, preotul Francisc Doboş, să înceteze demersurile abuzive la adresa proprietăţii Millennium Building Development SRL, câtă vreme nu există niciun prejudiciu direct adus lăcaşului de cult, Catedrala Sf. Iosif, problema legalităţii autorizaţiei de construire intrată deja în circuitul civil urmând a fi soluţionată pe căile legale reglementate de Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, între autoritatea admistrativă competentă şi titularul autorizaţiei, proprietar al clădirii“, se arată în ultimul comunicat al Millennium Building Development.

Istoricul controverselor

Compania Millennium Building Development, care îl avea în spate pe Eyal Ofer, a început procesul de autorizare a acestui proiect în 1999. Investitorii au obţinut toate avizele necesare demarării construcţiei de la Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman. La momentul lansării proiectului toată lumea părea fericită, inclusiv ÎPS Ioan Robu, pastorul catedralei lângă care este amplasată construcţia şi care acum cere demolarea imobilului.

Conflictul dintre cele două părţi: investitor şi Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) a început în 2001, moment în care ÎPS Ioan Robu a venit cu o serie de doleanţe suplimentare celor deja stabilite în acordul iniţial. Acesta cerea zece locuri de parcare destinate Arhiepiscopiei, o succesiune de birouri şi o sală de întruniri la mezanin sau la primul etaj al imobilului, iar la parter, un spaţiu de expoziţie pentru cărţi şi obiecte bisericeşti. Toate aceste puncte trebuiau întrunite pe durata existenţei clădirii. Investitorul a răspuns solicitării cu o ofertă de închiriere a spaţiilor solicitate la preţul pieţei.

Neconcordanţele  dintre dezvoltator şi ARCB au ajuns inevitabil pe masa judecătorilor, obiectul disputei fiind ilegalitatea autorizaţiei pe baza căreia Millennium a început lucrările. Arhiepiscopia a acuzat investitorul de mituirea personalului care eliberează autorizaţiile şi într-un final de faptul că autorizaţia nu trebuia obţinută de la Primăria Sectorului 1, ci de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMP).

Vânzare în timpul proceselor

În ciuda mişcărilor din justiţie, pe parcursul anului 2011, investitorul a finalizat clădirea, a intabult-o şi a anunţat că e promisă spre vânzare pentru 70 mil. euro. Eyal Ofer a plasat peste 40 mil. euro în construcţia imobilului şi revendică în instanţă despăgubiri în valoare de 25 mil. euro, pentru că nu a putut pune clădirea în funcţiune.

Prin vânzarea Cathedral Plaza, Eyal Ofer şi-a luat de pe cap problemele juridice, însă sarabanda va continua cu noul proprietar, Ioannis Papalekas, investitor a cărui strategie de achiziţie a arătat un apetit imens pentru proprietăţi cu probleme: două dintre acestea sunt Tower Center International, cumpărată în insolvenţă şi după un lung proces cu Alpha Bank, şi City Mall, proiect care a intrat iniţial în portofoliul său în 2005 pentru 46 mil. euro, a fost vândut un an mai târziu pentru 103,5 mil. euro şi răscumpărat după încă cinci ani în procedură de faliment pentru numai 17,3 mil. euro.