Executivul invocă o recomandare a FMI din 17 martie pentru excluderea instituţiilor bancare de sub incidenţa ordonanţei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat. Asta înseamnă că procesul de selecţie a conducerii CEC Bank, care este deja într-un stadiu avansat, va fi suspendat. Lista scurtă cuprinde 27 de nume, respectiv trei propuneri pentru fiecare poziţie. Săptămâna viitoare urma ca aceşti candidaţi să trimită către Comisia de selecţie din cadrul MFP scrisori de intenţie, urmate de un interviu. După finalizarea procesului, lista se trimitea către BNR pentru avizare. "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, încetează de drept procedurile de selecţie a membrilor consiliului de administraţie sau ai consiliului de supraveghere la instituţiile de credit, declanşate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi contractele încheiate în legătură cu aceste proceduri de selecţie cu experţii independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, dacă este cazul. Plata serviciilor prestate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în cadrul contractelor încheiate cu experţii independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, în legătură cu procedurile de selecţie menţionate la alin.(1), se face de către contractant, în condiţiile legii", se arată în proiectul Ordonanţei transmisă astăzi la Guvern..Firma căştigătoare a fost desemnată Transearch International, contractul atribuit având o valoare de 80.100 de lei, fără TVA.

Motivele invocate de către MFP, iniţiatorul ordonanţei şi reprezentantul statului ca acţionar majoritar la CEC Bank, se referă la faptul că ordonanţa privind guvernanţa corporatistă ar fi obligat banca să prezinte detalii privind activităţile operaţionale (art 55) în vreme ce în Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului prevede (art 111) obligativitatea păstrării confidenţialităţii asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată de bancă.

Vor salarii mari

Surse apropiate discuţiilor spun că, de fapt, problema principală pentru care se doreşte oprirea acestui proces de selecţie este nivelul salariilor, după includerea instituţiilor de credit sub incidenţa ordonanţei 109. Mai exact, după noua procedură de selecţie, salariile conducerii CEC Bank ar fi reduse la jumătate. Respectiv legea spune că managerii privaţi din cadrul companiilor de stat nu pot câştiga mai mult de 6 salarii medii ale sistemului din care activează compania. Conform Ordonanţei 109 devenită Legea 111, preşedintele CEC Bank nu ar putea avea un salariu mai mare de circa 6.000 de euro pe lună. Dacă îndeplineşte toţi indicatorii de performanţă stabiliţi clar prin lege, atunci executivul mai primeşte, la final de an, un bonus care nu poate depăşi 12 salarii lunare. Asta înseamnă că preşedintele CEC Bank poate câştiga maximum 12.000 de euro pe lună. Mai exact, jumătate din venitul actualului preşedinte CEC, Radu Gheţea. Motivul invocat de oficialii MFP dar şi cei ai BNR ar fi că salariile sunt astfel prea mici comparativ cu alte instituţii bancare din top 5.  Însă, deşi au ştiut care este nivelul salarial, aproximativ 80 de bancheri şi-au depus CV-ul la ministerul de Finanţe pentru a ocupa un loc la conducerea instituţiei bancare, printre care şi Radu Gheţea, actualul preşedinte.

Performaţe îndoielnice

Raportat la performanţele CEC Bank din ultimii ani însă, acestea nu-şi justifică plata. În 2015 CEC Bank a avut cel mai mic profit din sistemul bancar, raportat la active. Respectiv profitul a fost de 10 milioane de lei, la active de 2 miliarde de lei. Mai mult, un raport al unui auditor extern contractat de CEC Bank arăta că rezultatele raportate de bancă sunt incerce, în condiţiile în care, potrivit evaluatorului, activele băncii erau supraevaluate cu aproximativ 200 de milioane de lei. Pentru 2016 CEC Bank nu şi-a anunţat rezultatele financiare, în condiţiile în care celelalte bănci au anunţat deja profituri spectaculoase.

Schimbarea lui Gheţea, un nou eşec

Şapte miniştri de finanţe au încercat să îl schimbe pe Radu Gheţea de la conducerea CEC Bank şi nu au reuşit. Mandatul acestuia a expirat în decembrie 2015 şi a mai fost prelungit un an. În decembrie 2016, mandatul acestuia s-a prelungit alte nouă luni, până la finalizarea procesului de selecţie al unei alte conduceri. Ministerul Finantelor Publice (MFP) a demarat încă din august 2016 procedura de achiziţie de servicii de recrutare de personal pentru selectarea celor nouă membri ai consiliului de administraţie al băncii de stat CEC Bank, în baza ordonantei 109/2011 a managementului privat.

Intenţie de schimbare a lui Radu Gheţea de la conducerea CEC Bank a avut şi Daniel Chiţoiu, în 2013, când era ministru de Finanţe. Acesta spunea atunci că banca nu şi-a îndeplinit parametrii pe care şi i-a asumat şi că e nemulţumit de activitatea CEC Bank. Ministrul a propus atunci o schimbare la nivelul managementului băncii. Ulterior a admis că a fost suna , potrivit propriilor afirmaţii, de şeful de atunci al statului, Traian Băsescu, care l-a "rugat" să nu-l schimbe din funcţie pe directorul CEC, Radu Gheţea. "M-a rugat frumos", a spus atunci, Chiţoiu. CEC Bank este instituţia care i-a acordat împrumutul Ioanei Băsescu pentru ca aceasta să îşi cumpere terenul de la Nana.

 

Te-ar putea interesa și: