Într-un comunicat al Ministerului grec de Finanţe se arată că 85,8% din deţinătorii privaţi de obligaţiuni au acceptat schimbul de bonduri. Autorităţile de la Atena aveau nevoie de un grad de participare de 75% pentru a putea demara tranzacţia. De asemenea, Ministerul grec de Finanţe a adăugat că la final rata de participare ar putea să ajungă la 95,7%, prin utilizarea clauzelor de acţiune colectivă care obligă deţinătorii de obligaţiuni să accepte termenii schimbului. În plus, termenul limită pentru acceptarea ofertei pentru bondurile guvernate de legislaţia internaţională a fost extins până la 23 martie.

Recent, ţările din zona euro au căzut de acord asupra unui nou plan de salvare fără precedent, în valoare de 237 miliarde de euro, destinat Greciei, în ideea de a evita falimentul unei ţări membre care ar avea consecinţe imprevizibile pentru întreaga Europă.
Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public, sub forma de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia în luna mai 2010 care s-a ridicat la 110 miliarde de euro. Cealaltă componentă se referă la ştergerea cu 107 miliarde de euro a datoriilor Greciei deţinute de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii.

Institute of International Finance, organismul care i-a reprezentat pe deţinătorii privaţi de obligaţiuni în negocierile cu Grecia privind reducerea datoriei de stat, a avertizat că o intrare dezordonată a Greciei în incapacitate de plată (‘disorderly default’) ar putea provoca zonei euro pagube în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro.