Cât cheltuiesc ciprioţii pentru alimente

Peste 1,78 de miliarde de euro au cheltuit gospodăriile din Cipru în 2019 pentru alimente și băuturi nealcoolice, conform datelor Eurostat. Aceste cheltuieli înseamnă aproximativ 8% din PIB-ul Ciprului şi 11,4% din cheltuielile totale de consum ale ciprioţilor.

În total, potrivit Eurostat, gospodăriile din UE au cheltuit peste 956 de miliarde de euro (echivalent cu 6,8% din PIB-ul UE) pentru „alimente și băuturi nealcoolice”. Această sumă reprezintă 13,0% din cheltuielile totale de consum și face ca alimentele să fie a treia categorie de cheltuieli, ca valoare, după cheltuielile cu „locuințe (chirie), apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, care înseamnă 23,5% din cheltuielile gospodăriilor, și „transportul” (13,1%).

În Grecia, cheltuielile gospodăriilor pentru alimente se cifrează la 21,2 miliarde de euro și echivalează cu 11,6% din PIB-ul țării.

Întâietatea în rândul țărilor UE o deţine România, unde aproximativ un sfert din cheltuielile totale de consum ale gospodăriei au fost realizate pentru alimente și băuturi nealcoolice (26,0%), după care urmează gospodăriile din Lituania (20,2%) și Estonia (19,3%).

Țările cu cheltuielile cele mai mici pentru alimente

La polul opus, cheltuielile pentru alimente și băuturi nealcoolice au fost mai mici de 10% în trei state membre ale UE: Irlanda (8,6%), Luxemburg (8,9%) și Austria (9,7%), arată publicația grecească Economy Today.

Lituania – cea mai mare scădere a cheltuielilor pentru produsele alimentare, cea mai mare creștere, în Republica Cehă și Slovacia

Între 2009 și 2019, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre ale UE. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania, unde de la 25,4% din cheltuielile totale ale gospodăriei cât reprezentau în 2009, acestea au scăzut la 20,2% în 2019.

La polul opus, cheltuielile gospodăriilor pentru alimente au crescut în șapte state membre ale UE. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Republica Cehă (de la 14,2% în 2009 la 15,5% în 2019), urmată de Slovacia cu o creștere de 1,1%.