Parafarea acordului interguvernamental de la Ankara pentru gazoductul Nabucco deschide calea pentru realizarea acestuia. Construcţia ar putea începe în 2011, iar intrarea în funcţiune, în 2014. Costul proiectului: 8 miliarde de euro. Cu ce şi de unde se va alimenta Nabucco, rămâne de văzut. Presa îl caracterizează deocamdată drept o ţeavă goală căreia trebuie să i se găsească nişte gaze.
Misterul gazului rus
În zilele în care premierul Boc semna acordul interguvernamental pentru proiectul Nabucco, un expert american în probleme energetice, Edward Chow, aflat în vizită la Bucureşti, se declara şocat de preţul exagerat, în contextul pieţei regionale, pe care România îl plăteşte pentru gazele naturale importate din Rusia: „Mi se pare ciudat… Ce are România de permite furnizorului să propună un astfel de preţ, pe care se pare că îl şi obţine? Lipsa interconectivităţii cu alte pieţe? Faptul că alte guverne nu permit circulaţia liberă a gazului?“ Dl Chow a încadrat imediat problema şi, la rigoare, ar găsi probabil şi răspunsul. Dar este cineva interesat să afle răspunsul?
Dilema din care nu ieşim
Guvernul toacă banii din împrumuturi, economia bălteşte în continuare, iar riscul de intrare a României în încetare de plăţi creşte la 25% (locul 10 în topul X-Trade Brokers). Guvernatorul Isărescu avertizează că PIB tinde să se contracte excesiv, dar măsurile de stimulare economică întârzie. Pericolul este să ne trezim curând în aceeaşi situaţie ca a Letoniei (somată dur de FMI să reducă drastic şi imediat cheltuielile): şi fără bani, şi cu economia în şanţ.
Ultimii la absorbţie, primii la fraudă
România a raportat Comisiei Europene, în 2008, cel mai mare număr de cazuri de nereguli sau suspiciuni de fraudă vizând proiecte finanţate prin fonduri de preaderare, trebuind, ca urmare, să restituie UE suma de 25,5 milioane de euro, adică jumătate din totalul de 51 de milioane de euro care trebuie recuperat de la cele 12 state membre care au aderat dupa 2004, plus Turcia. Totodată, România a înregistrat cea mai mare creştere de astfel de cazuri, de 103%, faţă de 2007, în timp ce suma totală vizată a urcat cu 90%, se arată într-un raport al Comisiei Europene care vizează cazurile în care sunt implicate sume de cel puţin 10.000 de euro. România şi Bulgaria au raportat, în 2008, 73% din cazurile înregistrate la nivelul UE; cele zece state care au aderat în 2004, 19%; iar ţările candidate, Croaţia şi Turcia, 7%.
Politici procriză
Efectele pachetului de măsuri aşa-zis anticriză încep să se vadă. Urmare a introducerii impozitului forfetar, anulării unor deductibilităţi etc., numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a crescut cu aproape 1.100% în prima jumătate a anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, numărul dizolvărilor voluntare, cu 350%, iar cel al radierilor voluntare, cu aproape 300%, potrivit datelor Registrului Comerţului. Totodată, sub influenţa acelor măsuri, multe firme se refugiază în economia subterană. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti constată o creştere cu 20% a muncii la negru în Capitală, în acest an.
Băncile încep să evite Bulgaria
Bank Leumi România a închis săptămâna trecută sucursala inaugurată în septembrie 2008 în Bulgaria, din cauza mediului economic dificil, influenţat de criză. Sucursala din Sofia mizase pe clienţi corporate din domeniul imobiliar. O altă bancă, din Cipru, a anulat recent intrarea sa pe piaţa bulgară.
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
Pentru unii e criză, iar alţii cheltuie banii.
Vasile Marica, preşedintele Sed Lex
15% este procentajul cu care scad în 2009 sumele remise de emigranţii din regiunea noastră. Românii trimiseseră acasă 9,4 miliarde USD în 2008 şi 8,53 miliarde USD în 2007
