BNR, avertisment privind abordarea de tip „lazy banking”

Politicile bancare din România sunt, în general, mai prudente comparativ cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene, a afirmat luni Matei Kubinschi, director adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului bancar.

El a subliniat că, pe termen lung, este esențial ca instituțiile financiare să evite o abordare de tip „lazy banking”, adică o dependență excesivă de stat în detrimentul unei activități bancare dinamice și orientate către economie.

Reprezentantul BNR a afirmat că politicile băncilor din România sunt mai prudente comparativ cu cele din Uniunea Europeană și că băncile au un comportament proactiv în recunoașterea potențialelor pierderi. El a subliniat că relația dintre stat și bănci s-a consolidat semnificativ în ultimii ani, evidențiind creșterea ponderii activelor bancare legate de stat de la sub 5% în 2007 la peste 30% în prezent. Riscurile asumate de bănci au scăzut considerabil, rata generală de risc diminuându-se de la peste 50% în 2008 la sub 30% acum.

Matei Kubinschi a atras atenția asupra pericolului ca sectorul bancar să adopte o atitudine de tip „lazy banking”, bazându-se constant pe stat pentru asumarea riscurilor, investiții în titluri de stat și programe garantate, în detrimentul creditării economiei reale. El a subliniat necesitatea unui echilibru între asumarea riscurilor și susținerea economiei reale, remarcând totodată că intermedierea financiară în România este cea mai redusă din Europa și că nu există semne de ameliorare, ba chiar s-a înregistrat o scădere recentă.

„E foarte clar că politicile băncilor din România sunt ceva mai prudente decât cele din Uniunea Europeană şi au un comportament proactiv în a recunoaşte potenţialele pierderi care survin pe acest canal (…) Vedem că relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani.

Dacă în 2007 am plecat de la un nivel de sub 5%, astăzi suntem undeva peste 30% din bilanţul băncilor, ca total active (…) Riscurile pe care şi le asumă băncile au scăzut foarte mult. Dacă în 2008, rata generală de risc era peste 50%, în prezent este de sub 30%, deci practic vedem o scădere masivă a riscului pe care băncile îl au în portofoliile lor.

Cred că pe viitor este foarte important ca sectorul bancar să evite să intre într-o paradigmă de tip „lazy banking”, ideea de a te baza tot timpul pe stat, să îţi preia el riscul, investeşti în titluri de stat, investeşti în programe cu garanţii şi să nu creditezi economia reală.

Cred că e foarte important ca băncile să găsească acel optim între asumare excesivă de riscuri, să zicem, şi creditarea economiei reale, pentru că avem o o problemă destul de mare pe intermedierea financiară. E cea mai scăzută din Europa şi nu se văd semne de îmbunătăţire, ba chiar în ultimul timp chiar a scăzut”, a spus acesta.

Sistemul bancar din România continuă să înregistreze o profitabilitate solidă

Matei Kubinschi a mai evidențiat că sistemul bancar din România continuă să înregistreze o profitabilitate solidă, menținându-se la un nivel ridicat. Totodată, a remarcat o ușoară creștere a raportului costuri/venituri, indicând o evoluție atent monitorizată de autoritățile de supraveghere.

Reprezentantul BNR a explicat că nivelul de capitalizare al băncilor se datorează parțial politicilor prudente ale Băncii Naționale și recomandărilor acesteia de a reține o parte din profituri pentru a forma rezerve în cazul apariției unui șoc. El a menționat că procesul de curățare a bilanțurilor a atins un minim, urmat de o creștere ușoară și naturală.

Totodată, acesta a observat că, privind fondurile proprii de nivel 1, s-a înregistrat o scădere în decembrie 2024, dar că toate băncile s-au conformat recomandărilor BNR de a reține 50% din profitul anului precedent, deci nu există probleme în acest sens. În ceea ce privește ceilalți indicatori, profitabilitatea sistemului bancar rămâne la un nivel foarte bun, iar indicatorul cost/venit a înregistrat o ușoară creștere, după ce în 2023 ajunsese la un nivel excelent, de 47%, situându-se mult mai bine decât media băncilor din Uniunea Europeană. Analiza primului trimestru arată un impact relativ similar.

„Nivelul de capitalizare (al băncilor, n.r.) este datorat în parte şi politicilor prudente ale Băncii Naţionale, şi recomandările pe care Banca Naţională le face în aceste vremuri incerte de a reţine o parte din profituri pentru a putea avea rezerve în cazul materializării unui şoc.

Sigur, am avut tot procesul acesta de curăţare al bilanţurilor care a ajuns la un minim şi acum vedem o creştere uşoară, naturală. Dar dacă mă uit puţin la fondurile proprii de nivel 1, vedem, cel puţin pentru anul trecut – decembrie 2024, o scădere. În general, toate băncile s-au conformat cu recomandările noastre de a reţine 50% din profitul de anul trecut. Deci aici nu există probleme.

În rest, dacă ne uităm la restul indicatorilor, profitabilitatea se menţine la un nivel foarte bun. Avem o creştere uşoară a indicatorului cost/venit. Ajunsesem la un nivel foarte bun în 2023, în zona verde chiar, de 47%, şi eram într-o poziţie mult mai bună decât sectorul bancar din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la valoarea de pe primul trimestru şi o analizăm, impactul va fi relativ relativ similar”, a spus Kubinschi.