O primă zi de discuţii intense a avut loc vineri între cei 27 de lideri ai Uniunii Europene (UE) însă proiectul unui uriaş plan pentru relansarea economiei UE după coronavirus s-a lovit vineri de inflexibilitatea ţărilor aşa-zise „frugale”, mai ales Olanda şi Austria, în prima zi a unui summit european cu un rezultat foarte incert, comentează AFP.

Este pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei cu Covid-19 când şefii de stat sau de guvern s-au reunit în persoană la Bruxelles. Deși lucrurile păreau a merge în direcția dorită, după peste şapte ore de discuţii „constructive”, liderii europeni reîntâlnit pentru un dineu. Aici lucrurile au luat o întorsătură neașteptată iar situaţia s-a tensionat, din cauza poziţiei considerate prea dură a Olandei cu privire la controlul fondurilor ce ar putea fi distribuite.

Discuțiile s-au concentrat în jurul unui plan de relansare post-coronavirus de 750 de miliarde de euro finanţat printr-un împrumut comun, inspirat dintr-o propunere avansată de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron.

Planul este alcătuit din 250 de miliarde de euro împrumuturi, dar mai ales din subvenţii de 500 de miliarde de euro, care nu vor trebui rambursate de statele beneficiare. El este însoţit de bugetul multianual al UE (2021-2027) în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Cele patru ţări aşa-zise „frugale”, Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – cărora li s-a alăturat Finlanda -, sunt extrem de sceptice vizavi de acest plan , de care ar urma să beneficieze în special Italia şi Spania, două ţări foarte afectate de pandemie, dar pe care le consideră cele mai relaxate în domeniul bugetar.

Planul prevede ca banii să fie plătiţi în schimbul unor reforme introduse de ţările beneficiare.

Premierul olandez, Mark Rutte, susține că planurile de reformă ale fiecărui stat să fie validate în unanimitate de cei 27, şi nu cu majoritatea calificată.