A trecut aproape un semestru de la învestitura cabinetului condus de Sorin Grindeanu și puține sunt lucrurile bune care pot fi spuse despre performanțele executivului. Vom trece peste problemele majore pe care le-a creat echipa de la Palatul Victoria în ianuarie prin adoptarea OUG 13 și ne vom uita mai degrabă la rezultatele din zona economică.

Pentru început, trebuie spus că execuția bugetară pe primele patru luni ale anului nu arată tocmai încurajator. În condițiile în care economia a crescut cu 5,7% în primul trimestru, încasările din taxe și impozite s-au majorat cu numai 1,7% în perioada ianuarie-aprilie 2017 față de același interval al anului trecut. Ca pondere în PIB, avem de-a face cu o scădere clară, de la 6,2% la 5,9%. Cel mai mult s-au redus veniturile din TVA (minus 0,3% din PIB sau o reducere efectivă de 640 de milioane de lei față de 2016) și din accize (minus 0,2% din PIB sau mai puțin cu 560 de milioane de lei în cifre brute). Au crescut, din fericire, sumele colectate din impozitele pe proprietate (cu 1,1 miliarde de lei față de prima treime a anului trecut) și fondurile europene atrase (cu 3,1 miliarde de lei).

În același timp, au urcat semnificativ cheltuielile de personal (cu 3,4 miliarde de lei în cifre brute) și cele cu asistența socială (cu 2,7 miliarde de lei) și au scăzut cu 500 de milioane de lei cheltuielile cu bunuri și servicii și cu 800 de milioane de lei cele cu investițiile în infrastructura statului (de transport, sanitară, educațională, administrativă, de apărare și intervenție în situații de urgență etc.). Cu alte cuvinte, ca să nu iasă din ținta de deficit (pe primele patru luni avem un excedent bugetar de 0,17% din PIB) și pentru a continua să crească lefuri și pensii, guvernanții au tăiat din banii pentru autostrăzi, căi ferate, școli, spitale, primării sau unități militare. Efectul acestei strategii nu mai trebuie detaliat – fie că este vorba de firme care lucrează direct pe șantierele statului, fie de furnizori ai acestora (materiale de construcții, carburanți, consultanță etc.), fie de furnizori direcți ai instituțiilor bugetare (de la companii de utilități la distribuitori de papetărie și de la vânzători de sisteme IT la dealeri de mașini), vor simți cu toții efectele restrângerii cheltuielilor publice. Iar scăderea afacerilor lor se poate transmite mai departe în lanț în întreaga economie, ducând, cel puțin în teorie, la incapacități de plată, insolvențe, șomaj și reduceri ale ritmului de creștere a PIB.

 

Sub semnul întrebării

Deocamdată, lucrurile nu stau chiar așa de rău. Din fericire, se pare că atât exporturile, cât și consumul privat reușesc să absoarbă impactul reducerii consumului guvernamental. Conform INS, economia a crescut în primele trei luni cu 5,7% față de aceeași perioadă a lui 2016. Cifra a surprins pe multă lume. De exemplu, arată economistul Florin Cîțu, senator PNL, cu doar o zi înaintea anunțului INS ”membrii Consiliului BNR au apreciat că datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017. Asta după ce Comisia Europeană și FMI au spus același lucru dar pe un ton mai ferm. BNR, CE și FMI au datele de la Eurostat și INS. Este că ceva nu e în regulă aici?” Cîțu crede că ”este că este nevoie de această cifră să se facă loc creșterilor salariale în 2017 pentru a nu se depăși deficitul bugetar de 3%. În acest moment creșterile salariale duc deficitul bugetar în 2017 la 4% și ar alerta Comisia Europeană.”

 

Până la proba contrarie să-i credem pe cei de la Statistică. Să credem, atunci, și alte cifre îmbucurătoare. De exemplu, rata șomajului la finele lui aprilie a fost de 4,34%, față de 4,7% în urmă cu un an. În același timp, în martie numărul salariaților din economie (fără cei din apărare, ordine publică și siguranță națională) era de 4,82 milioane, în creștere față de 4,66 milioane în martie 2016). În primul trimestru industria a crescut cu 7,3% față de ianuarie-martie 2016, în timp ce exporturile s-au majorat cu 11,5%, până la 15,5 miliarde de euro. În același timp, însă, importurile au crescut ceva mai alert, cu 12,4%, ajungând la 17,8 miliarde de euro, iar deficitul comercial a urcat cu 361 de milioane de euro (sau 18%) față de primele trei luni ale anului trecut. Nu putem trece cu vederea comerțul cu amănuntul, care s-a majorat cu 6,3% în perioada ianuarie-aprilie 2017.

Decizii amânate

Una dintre măsurile cu care Guvernul s-a mândrit cel mai mult a fost creșterea salariilor bugetarilor. Au fost majorate în lunile care au trecut lefuri pentru anumite categorii de salariați din sănătate, educație ori administrația locală. În unele cazuri, creșterile au fost mai mult decât consistente. Iar legea salarizării ar fi urmat să continue aceste majorări și, în același timp, să netezească diferențele de lefuri între anumite categorii de bugetari. Deși inițial urma să se aplice de la 1 iulie, ultima variantă (probabil sub presiunea încasărilor nesatisfăcătoare din taxe și impozite) este ca ea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, urmând ca de la 1 martie 2018 să se aplice majorări suplimentare pentru cei din sănătate și educație. Este interesant și faptul că, din câte se pare, s-a renunțat la creșterile diferențiate, ce ar fi urmat să-i avantajeze mai mult pe cei cu lefuri mici sau ale căror venituri nu au urcat prea mult în ultimii ani, și se va aplica o creștere generală de 25%. ”De la 1 ianuarie 2018, toți bugetarii vor avea salariul brut cu 25% mai mare, iar la 1 martie vor fi încă 20% în plus pentru profesori, respectiv 100% pentru medici și asistente”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Ea susține că, potrivit calculelor celor de la Finanțe, aceste majorări sunt sustenabile și se încadrează în nivelul de cheltuieli de personal agreat.

 

O altă decizie controversată ce ar fi urmat să se aplice de la începutul anului următor ar fi transformarea impozitului pe venitul individual în impozit pe venitul gospodăriei. Presa a dezvăluit că în această perioadă are loc o simulare a impactului acestei măsuri. Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a confirmat efectuarea studiului: ”Se lucrează în continuare pe studiul de impact privind impozitul pe gospodărie. Până la jumătatea lui iunie vom prezenta un proiect nu numai cu impozitul pe gospodărie, ci un proiect de modificare Codului Fiscal în întregul său”. Ministrul a mai dezvăluit că există constrângeri legate de capacitatea sistemului informatic al ANAF de a implementa noul sistem de taxare. Astfel că, a arătat el, ”se întrevede un orizont de implementare de doi-trei ani”.

Cu sabia deasupra capului

În ultimele luni au apărut zvonuri tot mai insistente despre o ruptură între premier și cel văzut drept șeful de facto al Guvernului, președintele PSD Liviu Dragnea. Iar în ultimele săptămâni aceste rumori au părut a fi tot mai întemeiate, având în vedere atacurile tot mai directe la Grindeanu din partea unor aliați ai lui Dragnea, cum ar fi Lia Olguța Vasilescu sau Gabriela Firea. Primarul Capitalei s-a plâns de relația cu Guvernul, care ar fi ”mai proastă decât pe vremea tehnocraților”.

 

Nu se știe la acest moment care va fi soarta cabinetului, însă tot mai multe voci din PSD vorbesc ori de o remaniere masivă (fiind vizați miniștri care fie au eșuat la capitolul imagine, fie sunt văzuți ca prea independenți – titularii portofoliilor Finanțelor, Viorel Ștefan, și Justiției, Tudorel Toader, fiind printre cei nominalizați ca „incomozi”) ori chiar de o înlocuire totală a executivului, fiind luată în calcul și numirea unui nou prim-ministru.

Până atunci, întrebarea care se pune este dacă actuala coaliție guvernamentală este în stare să vină cu o echipă mai bună, dar mai ales dacă o nouă garnitură de miniștri cu un nou premier ar schimba ceva din modul de lucru de până acum. Pentru că dacă remanierea va avea loc doar pentru a pune pe poziții niște oameni mai ușor controlabili din sediul de pe Kiseleff, mai bine rămânem cu actuala formulă.

5,7% cu atât a crescut economia României în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă a lui 2016, susține Institutul Național de Statistică. Cifra ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, însă a fost pusă sub semnul întrebării de unii experți

8,6% din PIB ar urma să reprezinte cheltuielile de personal în 2018, în creștere față de nivelul de 7,3-7,5% din PIB înregistrat în 2015-2016. Spre comparație, în anul de maxim dezmăț bugetar 2008 acestea reprezentau 8,4% din PIB (față de 6,5% în 2007).

 

 

Te-ar putea interesa și: