Luată în doze mici, aspirina are un efect antiagregant și este folosită pe termen lung pentru a scădea riscul de infarct sau AVC. Când este consumată pe o perioadă mai lungă de timp însă, efectele pot fi cu totul altele.
Milioane de oameni iau zilnic, preventiv, o doză mică de aspirină, inclusiv cei care nu au diagnostic de boală cardiovasculară, iar mulți o fac fără supravegherea unui medic, scrie USA Today, care arată de ce administrarea aspirinei ar trebui reconsiderată. Mai ales de persoanele care suferă de ulcer, gastrită sau hemofilie.
Riscurile de sângerare internă depășesc beneficiile
La începutul acestui an, United States Preventing Services Task Force (USPSTF) a făcut noi recomandări privind utilizarea zilnică a aspirinei. USPSTF s-a declarat împotriva utilizării zilnice a aspirinei, la adulții de 60 de ani și peste acestă vârstă, care nu au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral, invocând faptul că riscurile de sângerare internă depășesc beneficiile.
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, puține beneficii ale aspirinei la majoritatea oamenilor sănătoși, arată Usa Today.
Perturbă mecanismul comun al atacurilor de cord și al AVC-urilor
Aspirina este unul dintre cele mai comune și mai eficiente medicamente. Deși este clasificată ca medicament anti-inflamator nesteroidian (AINS), aspirina este adesea confundată cu ibuprofenul. Dar cele două medicamente comune sunt foarte diferite. Aspirina este folosită frecvent pentru a trata febra, a reduce durerea sau inflamația.
Cu toate acestea, actualizările recente ale USPSTF se referă în mod special la utilizarea sa pe termen lung în prevenirea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale ischemice sau a cheagurilor de sânge la acei pacienți considerați a fi cu risc ridicat.
Capacitatea aspirinei de a suprima funcția normală a trombocitelor este motivul pentru care e utilizată în acest scop preventiv.
Cum acționează aspirina în anumite cazuri
Când vasele de sânge sunt deteriorate, organismul trimite trombocite pentru a opri sângerarea. Apoi, trombocitele se agregează sau se adună. Agregarea anormală a trombocitelor la cei cu boli cardiovasculare poate duce la atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale.
Aspirina în doză mică blochează ireversibil producerea de către trombocite a unei substanțe numite tromboxan A2.
Prin urmare, aspirina în doză mică este un instrument ieftin, dar puternic, împotriva aglomerării anormale a trombocitelor care ar putea duce la infarct miocardic sau accident vascular.
Crește riscul de sângerare gastrointestinală
Aspirina în doze mici scade semnificativ riscul de boli cardiovasculare, dar crește riscul de sângerare, potrivit unei meta-analize publicate în British Journal of Clinical Pharmacology. USPSTF nu contestă beneficiul dovedit al aspirinei în prevenirea atacurilor de cord. Experții reafirmă că beneficiul aspirinei depășește, probabil, riscul de efecte secundare, în special pentru cei care au avut deja un prim atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, aspirina și alte anti-inflamatoare precum ibuprofenul și naproxenul nu sunt recomandate celor cu ulcer peptic, gastrită, hemofilie, boli de rinichi și alte afecțiuni, deoarece aspirina crește riscul de sângerare gastrointestinală.
De asemenea, aspirina inhibă substanțele care protejează stomacul, cum ar fi prostaglandinele, iar acest lucru poate duce la ulcer, gastrită și alte complicații.