Totuşi, unii foşti şefi din CSA şi CNVM, cum este cazul lui Daniel Tudor (fost preşedinte CSA), nu şi-au cerut aceste plăţi compensatorii la care aveau dreptul odată cu absorbirea instituţiilor de către ASF. Interesant este că foşti conducători din vechile instituţii de supraveghere au dreptul la aceste compensaţii chiar dacă fac parte din noua structură de conducere a ASF.
“Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu membrilor conducerii CNVM, CSSPP, CSA. Compensarea acestora s-a făcut până la data înființării ASF, pe baza contractelor avute cu fostele autorități”, se scrie într-un comunicat al instituţiei.

Autoritatea de Supraveghere Financiară funcționează începând cu data de 29 aprilie 2013 prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor fostei Comisii Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Autoritatea de Supraveghere Financiară este o o autoritate administrativă autonomă, independentă, autofinanțată și exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra segmentului de piață non-bancară determinat prin lege (piață de capital, pensii private, asigurări).

Salariile compensatorii achitate foștilor conducători ai autorităților comasate în ASF (până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA) au fost plătite de către fostele entități conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea.

Conducătorii fostelor autorități, aprobați de Parlamentul României pentru a face parte din conducerea executivă sau neexecutivă a ASF, nu vor primi salarii compensatorii în cazul în care mandatul lor va fi încheiat înainte de termenul contractual.

De la data funcționării ASF (29 aprilie 2013) și până în prezent, ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu, politica ASF fiind de a elimina orice compensație în cazul în care un membru (executiv sau neexecutiv al conducerii) își va întrerupe mandatul înainte de termen.

Personalul ASF nu este plătit din diversele bugete ale statului, fiind o autoritate autofinanțată. Sursele de autofinanțare provin din veniturile proprii, obținute în principal din cote aplicate asupra pe tranzacţiilor pe piața de capital, din taxele de autorizare și funcționare aplicate sau din amenzi aplicate societăților autorizate, supravegheate și reglementate.

Politica salarială
ASF este în curs de implementare a unei noi politici salariale, în funcție de performanța personalului. Aprecierea performanței este bazată pe 3 criterii: aptitudini de specialitate și cunoștințe, aptitudini cheie, atingerea obiectivelor.

Chiar de la înființare, ASF a adoptat o politică de transparentizare în privința cheltuielilor salariale. Cel mai mare salariu din cadrul ASF este cel al Președintelui ASF, echivalentul a 14.000 de euro/lună. Salariul pentru poziția de Președinte al ASF a fost stabilit evaluând 3 criterii:

*    nivelul salarizării din Banca Națională a României;
*    nivelul de salarizare al managementului companiilor reglementate din piață (societăți de asigurări, organisme de plasament colectiv, fonduri de pensii private);
*    nivelul de salarizare al autorităților similare din Uniunea Europeană.

Începând cu prima zi de funcționare a Autorității de Supraveghere Financiară și în conformitate cu politica de resurse umane pe termen lung, Consiliul ASF a decis:

*    eliminarea tuturor sporurilor acordate membrilor conducerii de natură să distorsioneze politica salarială și care au contribuit la exagerările salariale în fostele autorități (spre exemplu indemnizația pentru fiecare ședință de Consiliu);
*    Conducerea ASF este supusă la o serie de limitări, neavând dreptul la nicio altă activitate remunerată în afara celor didactice;
*    plăți compensatorii zero în cazul întreruperii mandatului membrilor conducerii înainte de termen.

Te-ar putea interesa și: