„Apocalipsa: vineri, 13 noiembrie 2026”. De ce au prezis cercetătorii, în urmă cu 66 de ani, că atunci se va sfârși lumea

Un studiu științific publicat în 1960 a avansat o dată precisă pentru momentul în care populația lumii ar putea deveni imposibil de susținut: vineri, 13 noiembrie 2026. Cercetarea a apărut în prestigioasa revistă Science și a fost realizată de fizicianul austro-american Heinz von Foerster, alături de colegi de la Universitatea Illinois.

Data Apocalipsei, calculată în urmă cu 66 de ani: de ce au indicat cercetătorii ziua de 13 noiembrie 2026

Autorii au analizat evoluția demografică de-a lungul istoriei și au formulat o prognoză bazată pe ritmul accelerat de creștere a populației umane. Studiul susținea că populația globală creștea într-un ritm hiperexponențial, ceea ce ar fi dus, dacă tendința s-ar fi menținut, la o creștere fără limite.

Data de 13 noiembrie 2026 a fost calculată pornind de la evoluția demografică din cele două milenii precedente, într-o perioadă în care suprapopularea și epuizarea resurselor naturale reprezentau motive importante de îngrijorare.

Prognoza demografică și avertismentul cercetătorilor

Heinz von Foerster și colaboratorii săi au descris scenariul rezultat din calcule într-un limbaj direct. „La această dată, populația umană va tinde spre infinit, dacă va crește la fel ca în ultimele două milenii”, au scris autorii studiului.

Aceștia au explicat consecințele ipotetice ale unei asemenea evoluții printr-o formulare care a atras atenția: „Stră-strănepoții noștri nu vor muri de foame. Ei vor muri striviți”.

Cercetarea a stârnit controverse în rândul demografilor din acea perioadă. Calculele au urmărit tendințele istorice de creștere a populației și au proiectat evoluția acestora în viitor, fără să anticipeze schimbările demografice care aveau să apară în deceniile următoare. Potrivit relatării publicate de The Independent, estimările cercetătorilor au rămas apropiate de evoluția observată până în anii 1990.

Ulterior, dinamica populației mondiale s-a modificat, pe măsură ce rata natalității a scăzut în numeroase țări. Această schimbare a influențat proiecțiile demografice și a îndepărtat evoluția reală de scenariul descris în 1960. Prognoza privind data exactă a unei creșteri nelimitate a populației depindea de menținerea tendințelor istorice pe care autorii le analizaseră.

Cum s-au schimbat estimările privind populația globală

Datele actuale ale Organizației Națiunilor Unite oferă o perspectivă diferită asupra evoluției demografice. Potrivit raportului ONU- „Perspectivele populației mondiale”, populația planetei ar urma să ajungă la aproximativ 10,3 miliarde de persoane în 2084, după care ar începe să scadă. Aceste estimări iau în calcul schimbările ratelor natalității și mortalității, precum și evoluțiile demografice înregistrate la nivel mondial.

În multe state, reducerea fertilității a devenit o preocupare importantă pentru economiști și pentru autoritățile care gestionează sistemele de sănătate și protecție socială. O populație care îmbătrânește și o proporție mai mică de persoane aflate la vârsta activă pot pune presiune asupra finanțelor publice și pot influența dezvoltarea economică.

Economiștii contemporani avertizează că declinul fertilității ar putea genera dificultăți economice semnificative, inclusiv stagnare și costuri mai mari pentru sistemele de sănătate. Aceste preocupări diferă de temerile dominante în perioada în care a fost publicat studiul lui von Foerster, când creșterea accelerată a populației era privită drept unul dintre riscurile majore pentru viitorul societății.

Războiul Rece și temerile privind sfârșitul civilizației

Studiul din 1960 a apărut într-o perioadă marcată de tensiunile Războiului Rece. Riscul unui război nuclear alimenta temerile privind posibilitatea unei catastrofe globale, iar epuizarea resurselor naturale era considerată un alt factor care ar fi putut amenința supraviețuirea civilizației umane.

În acel context, cercetătorii încercau să înțeleagă consecințele pe termen lung ale creșterii populației și ale presiunii exercitate asupra resurselor disponibile. Modelul matematic propus de echipa lui von Foerster a transformat tendințele demografice istorice într-o proiecție care indica o dată precisă, devenită ulterior cunoscută drept momentul ipotetic al „apocalipsei demografice”.

La peste șase decenii distanță, avertismentele privind riscurile globale vizează și alte evoluții, printre care dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, schimbările climatice și posibilitatea izbucnirii unui război mondial. Aceste preocupări sunt reflectate și de Ceasul Apocalipsei, un simbol creat în 1947 de organizația Bulletin of the Atomic Scientists (BAS) pentru a ilustra evaluarea riscurilor care amenință omenirea.

Ceasul Apocalipsei și riscurile globale actuale

În ianuarie 2026, Ceasul Apocalipsei a fost fixat la 85 de secunde înainte de miezul nopții, față de 89 de secunde în anul precedent. Indicatorul este utilizat de organizație pentru a comunica nivelul de îngrijorare al experților cu privire la amenințările globale, nu pentru a stabili o dată efectivă a sfârșitului lumii.

Printre riscurile urmărite de cercetătorii care contribuie la evaluarea simbolică se numără amenințarea unui conflict militar de amploare, efectele schimbărilor climatice și posibilitatea pierderii controlului asupra sistemelor de inteligență artificială. Aceste probleme au devenit teme importante în dezbaterile despre securitatea internațională și viitorul societăților moderne.

John Mecklin, editorul publicației Bulletin of the Atomic Scientists, a făcut referire la aceste preocupări atunci când a prezentat poziția Ceasului Apocalipsei în ianuarie 2026. „Traiectoria noastră actuală este nesustenabilă”, a declarat acesta.

Mecklin a cerut liderilor marilor puteri să acționeze pentru reducerea riscurilor globale, menționând în special Statele Unite, Rusia și China. „Liderii naționali, în special cei din SUA, Rusia și China, trebuie să preia inițiativa pentru a găsi o cale de a ne îndepărta de marginea prăpastiei. Cetățenii trebuie să insiste ca liderii lor să facă acest lucru.”