"Această realizare,  deopotrivă cu previziunile optimiste privind accesarea fondurilor europene în 2017, contribuie la atenuarea temerilor privind creșterea deficitului bugetar indus de legea salarizării unitare. Menționăm, însă, că și în contextul unei astfel de creșteri economice, nu pot fi acoperite riscurile ce ar putea fi generate de introducerea impozitului pe gospodărie", se arată în comunicatul AOAR.

Având în vedere importanța unui astfel de proiect, AOAR subliniază necesitatea realizării unui studiu de impact, în cadrul căruia să fie analizate cel puțin următoarele:

  • dimensiunea potențială a resurselor necesare pentru a compensa pierderea bugetară determinată de eliminarea reținerii la sursă a impozitului pe venit, precum și sursele de finanțare a acestei lipse bruște și semnificative de încasări la buget. Un calcul sumar conduce spre suma de 25 miliarde de lei, adică un impact bugetar de aproximativ 4% din PIB.
  • termenul de implementare a noului sistem de impozitare (ianuarie 2018) este considerat de AOAR ca nerealist și imposibil de realizat în practică. Reamintim că pentru situația din anul (2001), respectiv  implementarea impozitului pe venitul global (și numai pentru cei care obțineau și alte venituri decât cele de natură salarială), pregătirea sistemelor și campania de comunicare și educare a contribuabililor începuse încă din anul 1997.
  • creșterea semnificativă a numărului de contribuabili care vor depune documentația în mod individual, prin eliminarea reținerii la sursă de către angajatori a impozitului pe venit, care va genera dificultăți administrative pentru infrastructura actuală a ANAF și, implicit, pentru contribuabili.
  • costurile administrative și cele tehnice ale implementării acestui sistem, care nu au fost încă estimate.

"Considerăm relevant faptul că alte țări ale Uniunii Europene sunt preocupate de identificarea unor metode de simplificare a sistemului de impozitare a veniturilor, mai ales prin implementarea cotei unice. SUA, de asemenea, este în proces de regândire a sistemului actual de impozitare, tot cu scopul simplificării acestuia. Impozitul pe familie prevăzut de sistemul fiscal american este considerat opțional, și nicidecum obligatoriu. Subliniem faptul că nicio țară europeana care are un sistem de impozitare pe venitul global nu a renunțat la reținerea la sursă a impozitului", menționează comunicatul citat.

"Guvernul trebuie să analizeze impactul modificării sistemului actual, metodele tehnice de implementare și comunicare și, de asemenea, să demareze programe de educare a contribuabililor, în paralel cu identificarea unor surse reale și sustenabile de majorare a veniturilor bugetului de stat", afirmă reprezentanții Asociației.

În acest sens, AOAR susține următoarele măsuri, care ar sprijini activitatea antreprenorilor români și, implicit, ar contribui la dezvoltarea mediului de afaceri din România:

  • consolidarea fiscală –  ar aduce beneficii reale și imediate atât mediului de afaceri, cât și bugetului de stat. Prin consolidare, există posibilitatea compensării mai rapide a pierderilor, ajungându-se pe o poziție de impozit pe profit de plată într-un termen mult mai scurt. În plus, s-ar elimina problemele de prețuri de transfer între contribuabilii români, precum și costurile generate de întocmirea dosarelor de prețuri de transfer. În paralel, s-ar reduce costurile administrative ale ANAF, prin reducerea considerabilă a numărului de contribuabili supuși inspecției fiscale, fapt ce are ca efect eliberarea unui număr de inspectori fiscali, care ar putea să se concentreze pe verificarea acelor contribuabili cu risc fiscal crescut în lupta împotriva evaziunii.
  • ajustarea sistemului de impozitare a muncii, prin plafonarea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale – în prezent, România are una dintre cele mai însemnate sarcini fiscale pe veniturile din muncă, în comparație cu alte țări membre ale UE. Eliminarea plafonării contribuțiilor sociale generează inechitate și dezechilibre majore (care afectează numai o categorie de contribuabili – cei care obțin venituri peste o anumită limită), în condițiile în care sistemul de contribuții implica existența unei contraprestații din partea statului. Astfel, apreciem ca necesară stabilirea unui plafon, care să ia în considerare veniturile medii, precum și o componentă de solidaritate socială, care să acopere costurile unui pachet de prestații din partea statului.
  • îmbunătățirea colectării TVA și reducerea diferențelor între TVA de colectat și cel colectat efectiv la bugetul de stat, prin implementarea de măsuri de identificare în timp real a fraudelor în materia TVA – de exemplu introducerea Standard Audit File for Tax (SAF –T), extinderea măsurilor de simplificare în domeniul TVA (taxare inversă extinsă), în condițiile în care România se confruntă cu cel mai mare dezechilibru din colectarea de TVA dintre toate statele membre ale UE.