Oamenii sunt supusi in permanenta unor influente care le determina un anumit comportament. O floare daruita de ziua celei mai uracioase colege va determina, fie si numai pentru cateva momente, o imblanzire a privirilor acesteia. Un „buna dimineata” spus cu veselie de sef la intrarea in birou va crea o atmosfera de lucru mai relaxata in randul angajatilor, in timp ce trantitul usii ar putea fi un indiciu pentru inceputul unei zile tensionate, desi, nici intr-un caz, nu exista vreun argument obiectiv.
Constient sau nu, traim intr-un mediu supus manipularii. Gandim si actionam in moduri, care sunt dictate de interesele celor dimprejurul nostru si, la randul nostru, incercam sa manipulam pe ceilalti. Daca scopul urmarit este pozitiv si are efecte benefice asupra psihicului si comportamentului persoanei, manipularea se poate trece la capitolul castiguri sau beneficii. Spre exemplu, spunand in fiecare zi unui tanar angajat ca s-a achitat de sarcinile incredintate, dincolo de asteptari, el se va stradui sa-si faca treaba tot mai bine, pentru a nu pierde din increderea acordata de sef si pentru a-si consolida in acest fel pozitia in randul colegilor. Aceasta este o formula, deja consacrata in tratatele despre motivarea angajatilor, prin care se urmareste consolidarea unui anumit comportament prin intermediul unor stimulenti nepecuniari. La polul opus, reprosul continuu, mustrarea adresata unui anumit angajat, cu toate ca acesta munceste sarguincios, poate genera efecte traumatizante asupra psihicului acestuia. Fie isi va face serioase probleme cu privire la competentele personale, fie va trai cu obsesia hartuirii la locul de munca si va cauta sa plece in alta parte, urmarit de complexul sefului rau si mereu nemultumit. Statistic s-a estimat ca doar 10% din oameni raman indiferenti fata de manipulatori si nu sunt deranjati decat de dificultatea de a comunica cu ei sau, eventual, de abuzul de putere pe care acestia il manifesta.
Manipularea creste productivitatea
Din pacate, despre acest subiect care reprezinta o sursa importanta de stres pentru majoritatea oamenilor se discuta deschis mult prea putin. Recent, la World Trade Centre Institut a venit din strainatate un reputat specialist in domeniul psihologiei, dl Alain Cardon. Tema anuntata de domnia sa, Strategii de manipulare, a atras la seminarul organizat o multime de directori si manageri de resurse umane extrem de interesati sa afle cum trebuie sa abordeze relatiile cu angajatii pentru a-si atinge scopurile mai repede si mai usor. Scenariile de manipulare prezentate de dl Cardon au vizat insa, numai imbunatatirea abilitatilor, pentru obtinerea
unor rezultate pozitive prin manipulare. Ceea ce nu s-ar putea spune ca nu este de dorit sa se intample tot mai mult in relatiile noastre de munca, daca ne este mai bine tuturor.     

Strategii de manipulare
„Manipularea este un subiect „fierbinte” pentru ca foarte multi oameni au avut ocazia sa se simta „atacati” direct, implicati, supusi judecatii sau oricum confruntati cu un astfel de aspect. Rolul pe care il joaca oamenii in acest context, extrem de larg, pe care-l reprezinta manipularea arareori este foarte clar sau acelasi mereu. Un manipulator, adeseori, manipuleaza pe altii si, tot la fel de des, este el insusi manipulat de altii care, la randul lor sunt manipulati. Este foarte greu de precizat „cine este cine” in aceasta schimbare dinamica a rolurilor complexe ce se creeaza in interactiunea dintre oameni in cadrul manipularii.
Potrivit opiniei lui Karpmann, autorul teoriei „triunghiului dramatic”, trei sunt rolurile care se pot identifica in cadrul unui proces de manipulare: Persecutorul, Salvatorul si Victima. Intotdeauna, persoana care porneste „jocul” este Victima. Fara aceasta, celelalte doua personaje nu-si mai au sensul. Pentru a ilustra acest lucru, sa facem apel la formula cunoscuta de toti: „Da, dar…”. O persoana cere, de exemplu, ajutorul pentru rezolvarea unei probleme: „Cum sa procedez pentru a avea cele mai bune rezultate in sectorul meu de activitate?” Daca interlocutorul este receptiv la aceasta solicitare, va incerca sa ofere ajutorul, spunand ceva de genul „Dupa parerea mea, ar trebui…” Raspunsul pune interlocutorul intr-o situatie inferioara, asa incat, chiar daca are cele mai bune intentii, Salvatorul se pune in valoare, ceea ce automat il transpune in rolul Persecutorului. Cel care cere ajutorul poate complica si mai mult situatia daca raspunde: „Da, dar deja am facut asa ceva si nu am realizat nimic…”. In aceste conditii, rolul Salvatorului nu mai este deloc usor. De fapt, el se situeaza pe pozitia Persecutorului fata de Victima care-i refuza recomandarile. Analizand in profunzime raspunsul acesteia, el ar putea fi interpretat astfel: „Ma iei drept imbecil? Iti voi dovedi ca nu stii si ca nu te pricepi la nimic…” Jocul se poate derula in continuare, cu rasturnari de situatii, lovituri, relansari. Singura concluzie care se poate trage este aceea ca intr-un astfel de joc nu exista un castigator.
O abordare sistemica permite observatorului sa se detaseze si sa nu emita judecati de valoare sau sa cada in capcanele pe care le presupune jocul manipularii. Intr-un mediu de lucru, in intreprindere, la birou sau intr-o alta zona de activitate, cea mai buna solutie, pentru a nu cadea in capcanele manipularii, este aceea de se crea un parteneriat intre manageri, salariati si reprezentantii sindicatului. Acesta trebuie sa se concretizeze intr-un contract pe care toti trebuie sa-l respecte. Problema care apare cel mai adesea este legata de faptul ca unii doresc sa castige mai mult decat altii. Cei nemultumiti vor incerca pe parcurs sa saboteze contractul, ceea ce va duce inevitabil la aparitia unor probleme. Din aceasta cauza este foarte important ca negocierea contractului sa se faca in asa fel, incat ambele parti sa fie la fel de multumite. Se poate intampla sa se incheie un acord in care nici una din parti sa nu fie satisfacuta, dar pentru ca sunt conditii egale se poate ajunge la o intelegere pe baza careia sa se mearga mai departe in negociere sau in activitatea desfasurata impreuna.
Un alt element de care trebuie sa se tina cont in cadrul acestui parteneriat il reprezinta definirea modalitatii de a inceta colaborarea in cazul in care nu va mai fi agreata. O relatie buna inseamna sa se prevada anticipat si sistemul de separare. Exact cum se intampla, spre exemplu, in cadrul contractului de casatorie. Cunoasterea strategiilor de manipulare pozitiva permite utilizarea unor tehnici menite sa imbunatateasca climatul de lucru. La dispozitia celor interesati, cercetatorii au pus deja mai multe instrumente care permit participantilor sa recunoasca jocurile manipulative, strategiile de „seductie” personala sau profesionala, jocurile puterii sau tertipuri, consacrate in negociere.”