A venit prima reacție a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, după ce Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii farmaceutice furnizoare de imunoglobulină.

Acesta susține că încă nu cunoaște toate detaliile dosarului, însă va studia îndeaproape acuzațiile aduse. El a adăugat că trebuie văzut și punctul de vedere al Consiliului Concurenței, dar și al companiilor implicate în acest caz.

Pe de altă parte, ministrul adaăugă că în cazul în care toate aceste detali vor fi confirmate, toate companiile farmaceutice implicate ar urma să fie sancționate conform legii. Ministrul nu a precizat însă despre ce sancțiuni ar urma să fie vorba și cum vor fi afectate în continuare companiile vizate.

„O să studiez. Nu cunosc detaliile acestui dosar. Dacă vreți, trebuie văzut punctul de vedere al acestui Consiliului Concurenței. Nu știu care e și punctul de vedere al companiilor care au fost supuse acestei sancțiuni. În mod evident limitarea accesului pe piață sau înțelegeri în ceea ce privește prețul sau care nu exced cadrului legal trebuie să fie sancționate conform legii”,  a declarat marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Ce a descoperit Consiliul Concurenței

Menționăm că reacția ministrului vine după ce Consiliul Concurenței a demarat o investigație amplă în urma căreia a sancționat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociația reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia).

Toate acestea au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei, adică echivalentul a aproximativ 71 milioane euro. Investigația a fost demarată încă dni anul 2018, iar conform informațiilor făcute publice, totul a început după ce Consiliul Concurenței a constatat că în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.

În ceea ce privește beneficiile companiilor respective, Consiliul Concurenței susține că în acest fel, companiile farmaceutice implicate  urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.