Epopeea Fondului Proprietatea trece într-o nouă etapă. Modificări contabile, diminuarea capitalului social, micşorarea participaţiei statului. Cei care ar trebui despăgubiţi de Fond vor ieşi din nou în pierdere.
Scăderea puternică a cotaţiilor bursiere de anul trecut, de până la 75%-80% în cazul unor acţiuni, a dus la reducerea masivă a valorii portofoliilor investitorilor. Afectate sunt însă şi fondurile mutuale sau societăţile de investiţii financiare. La fel şi Fondul Proprietatea, al cărui portofoliu este compus din mai multe participaţii minoritare la companii din diferite sectoare, unele dintre acestea listate şi la bursă. „Calcularea valorii juste a participaţiilor (care se compară cu costul istoric al acestora), cu determinarea eventualelor ajustări pentru pierderea de valoarea a imobilizărilor financiare, în cazul acţiunilor listate, se face cu o minimă lichiditate, prin referire la cotaţia bursieră din ultima zi de tranzacţionare a anului. În cazul acţiunilor nelistate sau a celor listate, dar nelichide, se face prin referire la capitalurile proprii ale acestora (la care se aplică procentul de deţinere al FP), extrase din ultimul bilanţ contabil al societăţilor respective”, spune Mihai Darie, director economic al Fondului Proprietatea. Cu alte cuvinte, averea Fondului, la fel ca şi cea a Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), scade cu o sumă echivalentă cu deprecierea cotaţiilor de pe piaţa reglementată şi cu cea a capitalurilor proprii de pe cea nereglementată.
Micşorarea activelor trebuia prinsă în contul de profit şi pierdere, conform normelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, pe baza cărora funcţionează şi Fondul Proprietatea. Ceea ce ar fi însemnat că respectivele societăţi trebuiau să constituie provizioane şi să raporteze profituri mult mai mici sau chiar pierderi. SIF-urile au cerut, şi au obţinut, modificarea acestei legi, operată de Ministerul Finanţelor, adică includerea deprecierii activelor în capitaluri, nu în contul de profit.
Noile norme permit includerea acestor pierderi într-un cont nou creat de rezerve negative, care nu mai influenţează profitul operaţional. Norme care permit acum Fondului Proprietatea să înregistreze în bilanţ profitul de 467,7 milioane lei, aferent anului trecut. „Am adoptat şi noi această modificare deoarece este mai justă pentru activitatea noastră. În acest fel, putem consemna profit, cu un portotoliu care rămâne la fel, participaţiile nu se modifică“, explică Mihai Darie.
Dividendele ar putea fi de 0,02 lei pe acţiune
Vestea este bună pentru acţionarii Fondului, deoarece profitul înseamnă că se pot distribui dividende. Profitul distribuibil, calculat de conducerea FP, se ridică la aproximativ 444 milioane lei, din care se intenţionează să se ofere sub formă de dividende 65%, adică 0,02 lei pe acţiune. Pentru statul român, principalul acţionar cu o cotă de circa 68%, valoarea dividendelor încasate s-ar ridica la 180 milioane lei, multe peste sumele încasate pentru 2006 şi 2007, în valoare totală de 120 milioane lei. Vestea mai puţin bună este că distribuirea de dividende este condiţionată de alte modificări contabile, care dezavantajează în mod direct acţionarii, adică foştii proprietari, dar şi pe cei viitori, care ar urma să primească participaţii la Fond.
Legea spune că o societate nu poate distribui dividende în cazul în care capitalul social a fost diminuat contabil decât după reîntregirea acestuia. Adică scăderea de 24% a valorii activelor trebuie acoperită din alte surse pentru a putea utiliza profitul. Cum 3,4 miliarde lei nu sunt tocmai uşor de găsit, soluţia conducerii FP este de a diminua valoarea capitalului social, care trebuie aprobată în Adunarea Generală a Acţionarilor. „Acţionarii sunt avantajaţi de această variantă, deoarece astfel pot primi dividende. Pierderile sunt reversibile, fiind vorba de fluctuaţii ale pieţei, dar până atunci acţionarii nu au niciun beneficiu“, spune Daniela Lulache, preşedintele Fondului. Problema însă este mai delicată pentru acţionarii care au primit participaţiile sub formă de despăgubiri. Chiar dacă în momentul în care au semnat pentru stingerea datoriilor prin acţiuni ale FP şi-au asumat riscul de depreciere, valoarea ar fi trebuit stabilită de către piaţă. Ceea ce nu a fost posibil, deoarece Fondul nu s-a listat până în prezent şi sunt slabe şanse pentru o ofertă publică în acest an. Acţionarii au fost captivi, singura posibilitate de valorificare a participaţiilor fiind cea de pe piaţa nereglementată, la valori mult mai mici decât cea nominală. În prezent, pe această piaţă, acţiunile FP se vând cu circa 0,1 lei, de zece ori mai puţin decât valoarea nominală (cauzată şi de scăderile masive de pe bursă).
Valoarea despăgubirilor scade cu aproape un sfert
Pentru proprietarii care aveau de primit sume mai mari de 0,5 milioane lei, posibilitatea alegerii între despăgubirea în bani sau în acţiuni nici nu există. Iar diminuarea valorii nominale înseamnă o scădere echivalentă a despăgubirilor. În cazul celor care doresc să îşi vândă acţiunile pe piaţa de la colţul străzii, valoarea de zece ori mai mică decât cea nominală înseamnă o reducere până la 0,76 lei pe acţiune. Conducerea Fondului nu se consideră responsabilă de scăderea valorii portofoliului, în condiţiile în care acesta era fix şi nu a putut fi modificat în cei trei ani de funcţionare. Mai mult, „acţionarii noştrii nu sunt nişte bătrânei care nu înţeleg ce se întâmplă şi se lasă păcăliţi“, spune Daniela Lulache. Dar absenţa tranzacţionării pe o piaţă reglementată i-a obligat pe cei aproximativ 2.000 de acţionari care au tranzacţionat pe parcursul anului trecut să vândă la preţuri de 10-30% din valoarea nominală.
Problema poate fi observată şi prin evoluţia proceselor deschise de foştii proprietari la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Anul trecut, au fost pierdute de către statul român 90 de procese, valoarea despăgubirilor fiind de 10,7 milioane euro. Judecătorii CEDO nu iau în calcul participaţiile oferite la FP drept despăgubiri, din cauza nefuncţionării Fondului, adică a absenţei de pe piaţa reglementată. În cazul în care se va decide, totuşi, diminuarea capitalului social, va trebui stabilită şi o modalitate de blocare a despăgubirilor în curs, deoarece procesul de modificare va dura cel puţin trei luni, iar foştii proprietari pornesc din start cu o pierdere de 24%. Până atunci, însă, mai este nevoie de o ordonanţă de Guvern, prin care participaţia statului să scadă cu suma de 560 milioane lei, bani pe care statul nu i-a vărsat încă în capitalul subscris. Epopeea continuă.
«Acţionarii Fondului nu sunt nişte bătrânei care nu înţeleg că valoarea acţiunilor este dată de cerere şi ofertă, rezultatul fiind sub valoarea nominală.»
Daniela Lulache, preşedinte Fondul Proprietatea
3,4 mld. lei este suma cu care ar putea fi redus capitalul social al Fondului Proprietatea, valoare rezultată din deprecierea pachetelor deţinute pe parcursul anului trecut
