Peste jumătate din cele 13 miliarde de euro alocate autostrăzilor vor intra în conturile antreprenorilor străini. Marile companii străine de antreprenoriat au luat partea leului în ceea ce priveşte contractele pentru construcţia de autostrăzi şi şosele de centură. Constructorii români se consideră nedreptăţiţi.

Condiţiile impuse de autorităţi pentru participarea la licitaţiile pentru proiectele majore de infrastructură au provocat nemulţumire în rândul unor constructori români. În opinia lor, criteriile de calificare sunt restrictive, împiedicând firmele autohtone să-şi adjudece proiecte în calitate de antreprenor general. La licitaţia organizată recent în vederea execuţiei tronsonului Comarnic-Braşov, din cadrul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a solicitat societăţilor interesate să facă dovada implicării în cel puţin două proiecte similare, în valoare de minimum 200 de milioane de euro şi a unei cifre de afaceri medii, pe ultimii trei ani, de 500 milioane de euro. „Există anumite justificări, care, până la un punct, pot fi acceptate din perspectiva abordării prudenţiale a politicii de finanţare“, comentează, pentru Capital, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO. „Dar sunt şi anumite condiţionări, care nu permit constructorilor români să se califice, decât în postura de subcontractori. Era firesc ca românii să aibă un rol mai consistent în aceste proiecte“, continuă acesta.

Practic, reprezentanţele locale ale companiilor străine câştigă aceste licitaţii prin forţa grupului, contând foarte mult expertiza lor în acest domeniu. Pe de altă parte, majoritatea lucrărilor se desfăşoară prin subcontractarea către parteneri români. Reprezentanţii firmelor străine afirmă însă că, în condiţiile în care în România există un decalaj major la capitolul infrastructură, care trebuie recuperat rapid, nu contează cine este prima vioară în aceste proiecte. „Cred că pentru România, cel mai mare risc este infrastructura rămasă mult în urmă. Dacă lucrările nu se vor finaliza la timp şi altele nu vor fi demarate, problemele economice vor fi majore“, susţine Diwaker Singh, general manager al companiei Copper Beech. Opinia sa este împărtăşită de preşedintele ARACO, care consideră că infrastructura trebuie să fie prioritatea naţională absolută. „Se pierd peste două milioane de euro zilnic din cauza drumurilor“, arată acesta.

78-8423-0809_laurentiuplosceanu_c.jpgAutostrada Transilvania, aflată în portofoliul americanilor de la Bechtel, costa iniţial puţin peste două miliarde de euro. În prezent, estimările cele mai optimiste ajung undeva la peste patru miliarde de euro, cele realiste trec de şapte miliarde de euro, iar termenul de finalizare este greu de anticipat, chiar dacă atât reprezentanţii contractorului, cât şi cei ai administraţiei par convinşi că se va respecta cel anunţat,  anul 2013. Alte concerne internaţionale cu lucrări importante sunt Max Bogl şi Astaldi – care au format un consorţiu, fiind implicate în construcţia Autostrăzii Soarelui şi a unui tronson din autostrada Bucureşti-Braşov. Consorţiul are 249 de angajaţi, cifra de afaceri, în România, fiind de 70,7 milioane de lei. Grupul Impressa Pizzarotti – Tirena Scavi a câştigat un contract pentru proiectarea şi execuţia tronsonului Bucureşti-Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19,5 kilometri, de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti. De extinderea DN1 se ocupă un alt concern străin, portughezii de la Lena Construcoes. Anul trecut, în România, compania a raportat venituri de circa 73 de milioane de euro, la un număr de 70 de angajaţi. Spre comparaţie, antreprenorul român cu cea mai mare cifră de afaceri este Hidroconstrucţia, care a avut lucrări de 235 milioane de euro.

Pe drumuri

• Nu toate contractele firmelor străine în România sunt poveşti de succes. CNADNR a reziliat un contract cu grecii de la Proodeftiki – care urmau se refacă DN 6 în zona Filiaşi.
• Altă firmă cu contracte reziliate este Efkilidis. Pentru lărgirea DN 1, aceştia au solicitat nouă milioane de euro pe kilometru, de trei ori mai mult decât de preţul plătit la acel moment pentru realizarea unui kilometru din Autostrada Soarelui.
• De asemenea, CNADNR a reziliat, din cauza întârzierilor, contractul pentru realizarea centurii Sibiului, cu firma italiană Todini (265 de milioane de euro cifra de afaceri).
• Preşedintele Băsescu şi fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, sunt susţinători ai ideii ca firmelor româneşti să li se permită să fie antreprenori generali pentru proiectele de mare anvergură. De altfel, unul dintre tronsoanele autostrăzii Bucureşti-Braşov a fost acordat unui consorţiu de firme autohtone format din Pa&Co Holding, Euroconstruct Trading, UMB Spedition si Comaxa.

«Era firesc ca românii să aibă un rol mai consistent în aceste proiecte.»
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO

Te-ar putea interesa și: