24.000 de hectare de păduri virgine din România au intrat în patrimoniul UNESCO

Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara, potrivit unui comunicat de presă al WWF-România.

Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la finalul săptămânii trecute, la Cracovia, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății "Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe (Albania, Austria, Belgium, Bulgaria, Croatia, Germany, Italy, Romania, Slovakia, Slovenia, Spain, Ukraine)". Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei care ilustrează procesul ecologic – aflat în plină desfășurare – de extindere a distribuției fagului pe continentul european.

Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate.
“Înscrierea acestor zone în lista patrimoniului mondial al UNESCO este esențială, nu doar pentru întărirea statutului de protecție pentru aceste suprafețe, ci sperăm și în impulsul pe care-l va genera în sensul asigurării protecției tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine din România”, spune declarat Radu Vlad, Coordonator proiecte regionale și program păduri WWF-România.

Decizia UNESCO trebuie transpusă în cadrul legislativ național care astfel să faciliteze instituirea măsurile necesare pentru gestionarea adecvată a acestor valori (de ex. stabilirea cadrului administrativ, actualizarea planurilor de management, adaptarea strategiilor de dezvoltare regională și locală – inclusiv strategii de promovare și vizitare responsabilă etc).