Se schimbă sau nu se schimbă lucrurile? Mai mulți investitori în energia verde au reclamat România la Bruxelles. Motivul? La începutul lunii iunie, Guvernul a decis să amâne acordarea unui certificat verde pentru energia eoliană și microhidrocentrale și a două certificate pentru fotovoltaice. Teoretic, recuperarea acestor certificate se va face din 2017 pentru centrale hidro și solare, respectiv din 2018 pentru eoliene. Acest lucru a adus un val de nemulțumiri printre companiile care împart piața. CEZ, cel mai mare investitor în eoliene din România – grupul a investit până acum 1,1 miliarde de euro într-un parc eolian amplasat în Dobrogea:  Fântânele şi Cogealac (240 de turbine şi o capacitate de 600 MW) -, a anunțat deja că a depus o plângere la Comisia Europeană (CE). O informație publicată de Reuters arată că grupul ceh ar putea avea costuri de până la 66 milioane de euro pe an din această cauză. „Măsura contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celor referitoare la libera mișcare a capitalului“, au declarat reprezentanții CEZ. Și se pare că lista celor care au reclamat România este mai mare. Potrivit oficialilor CE, sunt investigate mai multe reclamații din partea actualilor sau viitorilor beneficiari, printre aceștia aflându-se și companii din sectorul fotovoltaic.

Plângeri la DG Competition

Toți au depus, în perioada iunie – august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. – Direcția Generală pentru Concurență), care lansează investigația preliminară. „Adică, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, să ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile să răspundă, apoi DG Competition va trimite solicitări de clarificare către toată lumea“, face o scurtă precizare Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum. Practic, în cazul în care se constată că plângerea are temei, se va declanșa o investigație oficială. Și, mai departe, după această investigație, se poate decide că România trebuie să plătească despăgubiri și/sau să modifice legea. Sau se poate decide că OUG este corectă, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nuțu, în cazul în care Comisia decide sancțiuni, Guvernul poate refuza să le aplice și se poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Așadar, procedura este lungă și ar putea dura cel puțin un an până când să se ajungă la CEJ și, probabil, încă cel puțin un an până să se dea decizia finală. „Înainte de modificare, schema de sprijin pentru regenerabile era într-adevăr prea generoasă și a fost adoptată tot pe bază de lobby, fără studiu de impact sau analiză cost-beneficiu. Modificarea s-a făcut exact la fel și era de așteptat să se întâmple așa, de data asta, din cauza lobby-ului termo care e scos din piață pentru că are costuri marginale mai mari, iar Guvernul tot încearcă să găsească modalități prin care să țină în viață Hunedoara și Oltenia, mai ales într-un an hidrologic normal“, mai spune Otilia Nuțu. Privită din afară, modificarea aduce incertitudini – „s-a aruncat în curtea ANRE problema aplicării și modul de recuperare a certificatelor verzi amânate până după 2017“, subliniază Nuțu -, și e retroactivă, sunt afectați și cei care au construit deja și care s-au bazat, ei și finanțatorii lor, pe o anumită schemă de sprijin. „O chestiune despre care nu se prea vorbește, deși mi se pare foarte gravă: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Și nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiați care să știe de intenția asta din timp și să scoată terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nuțu. Așadar, nu se știe dacă certificatele amânate chiar vor fi cu adevărat doar amânate sau pur și simplu anulate. Și atunci, este inevitabilă întrebarea: Dacă motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensării: pur și simplu, dacă sunt prea multe certificate verzi în piață, prețul scade până la limita minimă, iar sprijinul se înjumătățește automat.

Până la 1,5 mld. euro ar fi trebuit să primească producătorii
Calculând, între 1 și 1,5 miliarde de euro ar fi trebuit să primească producătorii din energia verde, însă aceste sume vor întârzia până după 2017-2020. Pe înțelesul tuturor, în funcție de tehnologie, energia verde este recompensată în România cu un anumit număr de certificate verzi, a căror valoare variază între 27 şi 55 de euro. Aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie cu condiția să îndeplinească anumite cote privind ponderea energiei verzi în coşul livrat clienţilor, în fiecare an. Sunt costuri suplimentare pentru furnizori care se regăsesc, apoi, în facturi. De aici a pornit și scandalul. În plus, un alt aspect important în toată această poveste se referă la marii consumatori industriali, precum ArcelorMittal Galaţi și Alro, care au amenințat că își mută producția în alte țări, unde costurile cu energia sunt mai reduse.
Acum, printre cei care au reclamat se află și Asociaţia Română pentru Energia Eoliană (RWEA), în numele celor peste 100 de membri ai săi. Potrivit reprezentanților RWEA, modificările aduse legislaţiei afectează principiul neretroactivităţii, întrucât se aplică inclusiv producătorilor de energie verde care sunt în prezent în funcţiune.
„Legea trebuie respectată, chiar dacă energia generată de unele surse regenerabile apare supracompensată prin certificate verzi. Și, de fapt, schimbarea legii pentru a se amâna încasările are multiple efecte negative asupra investitorilor, fără să-i exonereze pe consumatori de plată. Investitorii se văd cu planurile de afaceri dereglate și discreditați pe nedrept față de creditori, acționari și agențiile de rating“, detaliază Jean Constantinescu, expert în energie. Potrivit acestuia, scade și credibilitatea internațională a României, într-o perioadă în care țara are nevoie acută de investiție privată. Practic, subliniază Constantinescu, fără să analizeze serios aceste consecințe, autoritățile au preferat „să asmută consumatorii asupra producătorilor de energie regenerabilă“, spunându-le că la factura lor se adaugă costul integral al certificatelor verzi, dar au omis să spună că o parte însemnată a costului acestor certificate nu se plătește de către consumator, motivul fiind scăderea prețului prin intrarea în piață a regenerabilelor.
„După estimările mele, așa-zisa povară a energiei verzi a fost de trei-patru ori mai mică decât costul certificatelor verzi înscris în factură. În același sens, autoritățile s-au străduit să creeze impresia că energia verde a inundat piața, când, de fapt, ponderea regenerabilelor e de 9%, față de 14% cât este prevederea legală pentru acest an“, adaugă el. Și, ca și cum schimbarea din mers a schemei legale de sprijin nu ar fi fost suficientă, Guvernul a mai modificat și regulile de acces la piața de energie și la energia de echilibrare, favorizând, în opinia lui Constantinescu, producătorii pe bază de cărbuni în detrimentul regenerabilelor.
Mai departe, „ceva“ trebuie făcut, deoarece, spune expertul în energie, a devenit evident că parlamentarii s-au grăbit să stabilească numărul de certificate verzi fără să pretindă o analiză „cost-beneficiu“. În primul rând, sunt necesare „calcule oneste“ privind costul energiei verzi în condițiile României.
Și, aici, Constantinescu nu se referă la „simple monitorizări“ bazate pe raportări, așa cum a promis reglementatorul: trebuie eliminate din lege limitele artificiale, superioară și inferioară, impuse valorii de piață a certificatelor verzi. Numai astfel se justifică mecanismul de sprijinire a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi, și nu cel care folosește tarife fixe (n.r. – feed-in tariffs). „Trebuie să-i fie lăsată pieței concurențiale de certificate verzi calitatea sa esențială de reglare a volumului sprijinului în funcție de raportul dintre energia verde generată și angajamentul țării transpus în lege. În sfârșit, Guvernul trebuie să renunțe la distorsiunea piețelor prin reguli discriminatorii de acces“, punctează Constantinescu. Rămâne de văzut ce se va schimba și ce nu.

Înainte de modificare, schema de sprijin pentru regenerabile era într-adevăr prea generoasă și a fost adoptată tot pe bază de lobby.
Otilia Nuțu, Expert Forum

Schimbarea legii pentru a se amâna încasările are multiple efecte negative asupra investitorilor, fără să-i exonereze pe consumatori de plată.
Jean Constantinescu, expert în energie


Te-ar putea interesa și: