asociatiilor din Universitatea Bucuresti, sunt vreo 14, conform brosurii pe care ASUB a distribuit-o acum cateva saptamani la Targul Educatiei. Unele cu statut juridic, altele fiinteaza doar cu numele. De exemplu, Asociatia Studentilor la Jurnalism, este condusa de un presedinte pe care nu l-a ales nimeni pentru ca, probabil, este singurul membru al acestei asociatii. Unele au cate trei sedii, de exemplu ASUB, altele nu au nici macar un calculator, de exemplu ASCOR (Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani). Toate se ingramadesc sa isi puna in practica proiectele; totusi, dintre asociatiile cu care am vorbit, nici una nu s-a gandit sa apere drepturile studentilor care sunt exploatati intr-un fel sau altul pe piata muncii. Banii asociatiilor vin de la sponsoriE adevarat, sunt vinovati si studentii „patiti” care nu comunica problemele lor autoritatilor sau asociatiilor din care fac sau nu parte. De exemplu, ASUB ar fi de acord sa ii sustina pe acesti studenti, „daca plangerile lor sunt intemeiate, adica studentii au dovezi reale”, a declarat presedintele ASUB, Marian Rujoiu. Acum trei luni, in cazul unui student care a primit, in campusul din Magurele, o palma de la un politist, ASUB s-a sesizat si a organizat conferinte de presa, a cerut demiterea politistului, a continuat Rujoiu.Majoritatea asociatiilor studentesti se intretin din sponsorizari, din cotizatiile membrilor sau din bani de la Universitatea Bucuresti. Toti acesti bani ii investesc in diverse proiecte mai mult sau mai putin viabile, de exemplu targurile de joburi in care multe dintre posturile scoase pe piata sunt doar de umplutura, dupa cum spune Ioana Mucenic, noua presedinta a Asociatiei Studentilor la Jurnalism si stiinele Comunicarii.Unele organizatii au proiecte prin care preiau rolul de intermediar intre studenti si diferite firme. De exemplu, TeamWork gaseste firme care au nevoie de oameni care sa faca cercetari de piata, sa realizeze o politica coerenta de promovare grafica unor pliante sau traducerea unui material. TeamWork ofera studentior posibilitatea de a colabora cu aceste firme. Munca lor nu este platita, dar li se ofera un certificat, semnat de patronul firmei si de rectorul Universitatii Bucuresti, pe care studentul il atasaza la CV-ul sau. De asemenea, aceste colaborari ajuta TeamWork-ul sa supravietuiasca prin facilitatile pe care le ofera asociatiei firmele care au fost multumite de proiectele studentilor. La vara, ELSA Bucuresti (The European Law Students’ Association, adica asociatia studentilor de la Drept), in colaborare cu doua mari firme de avocatura din tara, va organiza un proiect referitor la protectia drepturilor de autor. „Acesta este un program prin care studentii sunt informati cum sa isi apere drepturile de proprietate pe Internet”, a mentionat Mihaela Marin, secretar general al ELSA. Astfel, studentii vor fi invatati sa nu isi lase copiate lucrarile pe care le publica cu ajutorul Internetului, mai ales ca traim intr-o era in care referatele, lucrarile de diploma si orice fel de teme mai mult sau mai putin importante pot sa fie rezolvate cu un simplu „copy- paste”.Printr-un alt program, asociatia se implica in gasirea de locuri de practica pentru studentii de la Drept. Scopurile ELSA Bucuresti sunt acelea de a promova responsabilitatea sociala a studentilor in Drept, „precum si de a-i informa despre noutatile din domeniul juridic.”Majoritatea asociatiilor studentesti se infiinteaza sub pretextul ca isi ajuta membrii sa se impuna mai bine in fata profesorilor sau a conducerii facultatii din care fac parte, iar principala lor activitate este de a-i ajuta pe studenti sa isi gaseasca mai usor cele mai bune locuri in camine. Insa multe dintre ele, din motive de organizare, ajung sa existe doar cu numele, dovada numarul mare de asociatii care nu au o activitate prea intensa sau nu mai exista decat cu numele.