SE INTAMPLA ACUM!

HR

România «întinerește», dar nu îndeajuns

Autor: Ana Bâtcă | vineri, 01 ianuarie 2016 | 3 Comentarii

Numărul salariaţilor din România a crescut în ultimii ani, astfel încât raportul dintre pensionari şi salariaţi este relativ echilibrat, la nivel de ţară. Cu toate acestea, în circa 30 de judeţe numărul vârstnicilor îl depăşeşte pe cel al angajaţilor care îşi plătesc dările la stat. Pe termen lung, situaţia este sumbră, prognozează analiştii economici.

«La omul sărac, nici boii nu trag», spune un proverb românesc care descrie şi situaţia din majoritatea judeţelor ţării, în care sunt mai multe persoane în vârstă care primesc pensii de la stat decât salariaţi care să-şi plătească dările către buget.

Concret, în numai 13 judeţe din ţară numărul salariaţilor îl depăşeşte pe cel al pensionarilor, arată datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) pe judeţe, analizate de revista Capital. Singura zonă din România unde numărul pensionarilor este de circa jumătate din cel al salariaţilor este Capitala, cu aproape 898.000 de salariaţi şi circa 486.000 angajaţi, la finele lunii iunie a acestui an. Alte judeţe unde balanţa înclină în favoarea celor cu cărţi de muncă sunt: Ilfov, Timiş, Cluj, Sibiu, Arad, Constanţa, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Covasna, Satu Mare şi Iaşi.
Numărul angajaţilor din Bucureşti şi din aceste judeţe este suficient de mare încât să echilibreze situaţia la nivel de ţară. În medie, în România, raportul este de aproape unu la unu, mai exact însemnând că unui salariat îi revin 1,03 pensionari. Situaţia de la jumătatea acestui an este cu mult mai bună decât cea din 2010, când raportul era de un salariat la 1,26 pensionari, însă departe de cea din 1990, când în sarcina unui salariat era doar 0,43 pensionari.

Aproape doi pensionari la un salariat

La polul opus vorbim despre judeţe unde unui salariat îi revin aproape doi pensionari. Din acest punct de vedere, cea mai gravă situaţie din ţară o întâlnim în judeţul Teleorman, unde unui salariat îi revin 1,75 pensionari, şi în judeţul Giurgiu, cu un raport de 1,72 vârstnici la un angajat.

Lucrurile stau prost şi în judeţe precum Vaslui (1,55 pensionari la un salariat), Botoşani şi Dâmboviţa (1,5), Călăraşi şi Neamţ (câte 1,46), Olt (1,42), Suceava (1,4) şi Mehedinţi (1,39). „Sunt judeţele cele mai sărace unde, pe de o parte, predomină agricultura de subzistenţă, iar pe de altă parte, tinerii au plecat la muncă în străinătate, aceste lucruri provocând dezechilibre“, explică, pentru Captal, analistul financiar Dragoş Cabat.

Pensiile, plătite din buget. Bugetul, în pericol

Totuşi, în acest moment este relevant raportul la nivel de ţară, în condiţiile în care avem un sistem de pensii centralizat. „Judeţele unde numărul de salariaţi este mai mic decât cel de pensionari accesează fonduri de pensii de la bugetul central. Din acest punct de vedere, nu este o problemă de finanţare. Bugetul de pensii, când are fonduri insuficiente, primeşte transferuri de la bugetul de stat“, spune şi analistul economic Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al BRD. Potrivit acestuia, povara care se pune pe bugetul de stat este din ce în ce mai mare şi problema se va agrava în viitor, în condiţiile prognozelor privind îmbătrânirea populaţiei şi scăderea forţei de muncă.

În prezent, aproximativ un sfert din fondurile necesare acoperirii costurilor cu pensiile nu poate fi acoperit din încasările din contribuţiile de asigurări sociale. Aproape 2 milioane de români aveau, anul trecut, între 42 şi 47 de ani. Aceste persoane urmează să iasă la pensie peste aproximativ 15 ani, moment în care, cel mai probabil, sistemul public de pensii va intra în colaps, în condiţiile în care după Revoluţie natalitatea a scăzut constant, ajungându-se în perioada actuală la cele mai mari niveluri de spor negativ al populaţiei din ultimele decenii.

Problema căreia nici Bruxelles-ul nu i-a găsit rezolvare

Îmbătrânirea demografică şi creşterea ratei de dependenţă economică, adică a numărului de persoane cu vârsta de peste 65 de ani raportate la numărul persoanelor de 15-64 de ani reprezintă principala provocare legată de sistemul de pensii din acest moment pentru toate statele europene, potrivit unui studiu realizat de Institutul European din România, în 2012. Astfel, niciuna dintre variantele de împărţire a riscurilor nu pare a fi suficient de eficientă astfel încât modelul să fie preluat şi de alte state membre.

În aceste condiţii, şi statele europene se află în căutarea unei soluţii în care cetăţenii să se retragă cât mai târziu din activitate, aceştia să contribuie atât la sistemul public de pensii, cât şi la fondurile private, pentru a-şi asigura un venit independent de ceea ce le va oferi statul la momentul pensionării.

În România, pe lângă sistemul public de pensii (Pilonul I), funcţionează şi Pilonul II, cel al pensiilor private obligatorii, precum

şi Pilonul III, al pensiilor private opţionale. Această din urmă modalitate de a economisi bani pentru retragerea din activitate nu prezintă interes pentru români, doar sub 7% dintre angajaţi optând pentru această variantă.

Soluţia salvatoare pentru judeţele defavorizate

Dacă ar fi să luăm exemple de succes chiar din ţara noastră, din perspectiva analizată, acestea ar fi primele judeţe din topul realizat în funcţie de cei mai numeroşi salariaţi raportat la numărul de pensionari. Este vorba despre Bucureşti, Ilfov, Timiş, Cluj, Sibiu, Arad, Constanţa şi Braşov. Sunt judeţe şi regiuni unde s-a investit masiv în ultimii ani. Sunt zone unde economia a continuat să se dezvolte chiar şi pe timp de criză, cu sincopele aferente. Aceste judeţe au ştiut să-şi transforme chiar şi dezavantajele în oportunităţi. De exemplu, judeţul Cluj nu a suferit deloc după plecarea Nokia, în 2011. În locul finlandezilor au venit companii precum Bosch, DeLonghi, Ecolor, Holver şi Tuborg, astfel încât produsul intern brut al judeţului a crescut an de an.

Aşadar, principala lecţie pe care o pot învăţa guvernanţii de la judeţele unde numărul salariaţilor este peste cel al pensionarilor este reprezentată de investiţii. Zonele mai puţin dezvoltate au nevoie de investiţii atât din partea investitorilor privaţi, cât şi din fonduri europene, declară Aurelian Dochia. Conform acestuia, investitorii pot fi atraşi prin dezvoltarea unei infrastructuri potrivite. În acest fel ar fi rezolvate probleme precum cea din judeţele din regiunea Moldovei, evitată de investitori din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate care să o lege de judeţele din Vestul ţării, nemaivorbind de legăturile defectuoase cu străinătatea.

„Investiţiile străine sunt cele care duc lucrurile înainte“, spune şi analistul Dragoş Cabat, care adaugă că fondurile europene trebuie să meargă într-o măsură mai mare către zonele defavorizate. În lipsa unei infrastructuri care să atragă investitorii, tendinţele actuale de plecare a tinerilor şi de adâncire a dezechilibrului dintre pensionari şi salariaţi se vor accentua. „Singurele lucruri pe care le pot face autorităţile din judeţele defavorizate sunt cele legate de infrastructură şi de educaţie. Dacă nu ai aceste două atuuri, nu faci nimic“, conchide Dragoş Cabat.

Aproape de coada Europei

Investiţiile, dacă ar fi făcute în judeţele cu un nivel de trai scăzut, ar avea ca efect benefic şi reducera disparităţilor existente nu doar cu alte regiuni din statele din Vest, ci chiar cu Bucureştiul sau vestul ţării.
Cifrele oficiale ale Eurostat, biroul de statistică al UE, privind Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare standard, publicate în luna mai, indică un nivel de trai în regiunea Bucureşti-Ilfov de 131% din media UE. Altfel spus, locuitorii Capitalei o duc cu o treime mai bine decât media la nivel european. Asta e vestea bună. Vestea proastă este că cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării se numără printre cele mai sărace 20 de regiuni din Uniunea Europeană.

Astfel, regiunea Nord-Est, are un nivel de trai de doar 34% din media europeană, în timp ce regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud-Vest Muntenia se situează la doar 41% din nivelul de trai mediu din UE. Totodată, românii din regiunea Sud-Est au un nivel de trai de 45% din media europeană, iar cei din regiunea Nord-Vest, de aproape jumătate, 47%.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii