Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Macro

În UE sau în afara ei? Economia ne dă răspunsul

Autor: | | 1 Comentarii

Comparând performanțele statelor din jumătatea de est a continentului care au aderat la Uniune cu ale celor care au rămas la ușă rezultatul este clar: primele au cres­cut mai repede și mai solid.

În ultimii ani, se aud în România şi în regiune tot mai multe voci eurosceptice. Politicieni, analişti, jurnalişti, oameni de afaceri sau simpli alegători pun sub semnul întrebării avantajele aderării la UE. În România, cel mai uşor argument pentru a demonta astfel de teorii îl reprezintă cele peste 26 de miliarde de euro, respectiv cât reprezintă valoarea netă a sumelor primite de la Bruxelles după ce s-au scăzut contribuţiile anuale ale ţării noastre la bugetul Uniunii. Însă o privire ceva mai atentă prin statistici ne arată un lucru imposibil de negat: în ultimul sfert de secol, statele din jumătatea de est a continentului care au aderat la UE au avut rezultate economice semnificativ mai bune faţă de vecinii lor care au rămas în afara clubului celor 28.

Cel mai la îndemână exemplu este Moldova. Trebuie recunoscut că, încă de la ruperea de URSS, economia Basarabiei era una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa. Totuşi, evoluţia acesteia nu a reuşit, în 27 de ani, să rupă blestemul de cea mai săracă ţară de pe continent. De la un PIB de 1.900 de dolari pe cap de locuitor (ajustat cu puterea de cumpărare) în 1995 s-a ajuns în 2016 la 5.330 de dolari. Respectiv aproximativ acelaşi nivel pe care România îl avea în 1990. ”Republica Moldova este un stat eşuat”, a declarat Alexandru Tănase, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, într-un interviu acordat anul acesta, cu prilejul împlinirii a 26 de ani de independenţă a statului dintre Prut şi Nistru. Iar principalul motiv al situaţiei tragice a Basarabiei este, în opinia sa, propaganda rusă.

„Republica Moldova pur şi simplu nu vrea să-ţi facă ordine pe teritoriul său. Este suficient să adopţi o lege şi să închizi toate posturile ruseşti, decuplându-ne odată şi pentru totdeauna de spaţiul informaţional rusesc. Au făcut-o ucrainenii, au făcut-o balticii şi nu văd nicio problemă să o facem şi noi”, crede Tănase.

Probleme în URSS

Iar dacă a venit vorba de ucraineni, trebuie spus că, în ciuda ruperii destul de recente de influenţa rusească, lucrurile nu arată prea bine din punct de vedere economic. Pentru situaţia din ultimii ani este de vină, desigur şi războiul cu separatiştii rusofoni. Una peste alta, de la un PIB pe cap de locuitor de 6.760 de dolari în 1990 (respectiv cu aproape 30% peste nivelul României de la acea dată), Ucraina a scăzut la 3.800 de dolari în 2000, după care a urcat la 7.670 de dolari în 2010 şi la 8.270 de dolari în 2016, respectiv aproximativ o treime din valoarea acestui indicator în economia autohtonă.

 

 

Trebuie spus că nici evoluţia Rusiei nu este una demnă de laudă. În ciuda cantităţilor imense de materii prime şi a pieţelor de desfacere existente în fosta zonă sovietică, economia de la Moscova nu reuşeşte să ţină pasul cu restul lumii. Evident că sunt de blamat, pentru ultimii ani, şi scăderea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi sancţiunile internaţionale, însă una peste alta ultimii 27 de ani au fost mai degrabă problematici. Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor corectat cu puterea de cumpărare, care era de 8.000 de dolari în 1990 (cu 55% peste cel al României), s-a redus la 5.500 de dolari în 1996 (un pic sub nivelul de la noi), după care a început să urce, atingând 6.800 de dolari în 2000 (circa 20% peste România) şi nu mai puţin de 24-25.000 de dolari pe an în perioada 2011-2014, când preţul ţiţeiului a atins niveluri record (cu 20-30% mai mult decât la noi). După care problemele de piaţa energiei şi implicarea în conflictul din Ucraina au inversat tendinţa, astfel încât în 2016 PIB-ul per capita din România l-a depăşit pe cel rusesc. Ba chiar avem şanse să mărim distanţa. După cum spuneau analiştii FMI în 2015, ”efectul imediat al sancţiunilor impuse de statele occidentale şi al celor impuse de Moscova va costa Rusia între 1% şi 1,5% din PIB, iar în următorii ani acesta ar putea totaliza 9% din PIB. De asemenea, ne aşteptăm pe termen lung la o creştere economică slabă a Rusiei, de aproximativ 1,5% pe an”.

Nici locuitorii din Belarus nu au de ce să fie foarte mulţumiţi. Dacă în 1990 economia lor era cu 3% mai performantă decât a noastră, în 2016 cea românească a fost cu 33% mai productivă. Aici este vorba mai puţin de sancţiuni directe ale comunităţii internaţionale şi mai mult de impactul direct asupra economiei al unui regim caracterizat de mulţi drept dictatorial.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro