Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Business

Românii încep să simtă taninul turismului viticol

Autor: |

Naționalism. Dacă până acum cinci ani, iubitorii de vinuri din țară călătoreau în străinătate pentru a practica turism viticol, unde exista deja o industrie, iată că acum pot face acest lucru și în România.

Șoricelul îl întreabă pe hamster: – „Explică-mi şi mie, te rog, de ce pe tine oamenii te iubesc, te iau în casa lor, te hrănesc, te lasă să te joci cu copiii, iar pe mine mă vânează şi mă otrăvesc, când în esenţă nu sunt mari diferenţe între noi?“ – „Ei, vezi, răspunde hamsterul, acesta este brandingul“. Povestea şoricelului nemulţumit de propria-i condiţie începe să semene cu cea cu care se confruntă şi promotorii turismului viticol. Dacă în alte ţări acesta este foarte bine promovat, la noi abia începe să prindă. Cel puţin asta susţin specialiştii. Însă lucrurile par să se îndrepte, după cum aşa reiese din discuţiile cu vinificatorii care se bucură în această perioadă de fiecare turist care le trece pragul. Totodată şi statisticile par să fie de partea lor: România este al 13-lea cel mai mare producător de vinuri din lume şi deşi avem mii de hectare cultivate cu viţă de vie şi aproximativ 140 de crame, mai puţin de jumătate dintre ele practică şi turismul viticol. Declaraţia îi aparţine Alinei Iancu, fondatoarea ReVino.ro, un agregator de tipul Trip Advisor al cramelor din ţară, care susţine că apetitul românilor pentru vin creşte de la an la an. 

În plină creştere

Cunoscut şi sub denumirile de oenoturism sau enoturism, turismul viticol presupune vizite ghidate la crame unde sunt prezentate procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spaţii special amenajate, precum şi vizite în vie, atunci când starea vremii permite acest lucru. 

Pe plan local, cu toate că peste 60 de crame din ţară practică turismul viticol, unele dintre ele mai bine de cinci ani, mai este loc de îmbunăţiri. „Multe crame încă ar trebui să-şi amenajeze săli de degustare, să construiască mai multe locuri de cazare şi să califice personal pentru astfel de servicii. Este foarte greu să găseşti oameni educaţi în domeniu, cum zonele viticole se află preponderent lângă sate“, ne explică Alina Iancu. Ea crede că sunt şanse mari să atragem în ţară străinii, în special datorită obiectivelor turistice din vecinătatea cramelor. Și nu doar atât. Conform spuselor sale, anual, câteva crame ajung la circa 1.500 de turişti anual, în timp ce media este de 3-4 grupuri a câte 10-15 persoane, lunar. 

În ceea ce priveşte cazarea la crame, se pot caza de la 2 şi până la 55 de persoane, însă există şi locaţii unde turiştii nu pot rămâne peste noapte. Caz în care, ei pot opta pentru pensiunile şi hotelurile din apropiere, iar transportul este acordat la cerere. 

Preţul mediu al unei degustări de cinci vinuri însoţite de o mică gustare rece şi apă este de 50 de lei de persoană. „O degustare de vinuri poate ajunge şi la 100-200 de lei, atunci când se alege servirea vinurilor de top asociate cu preparate culinare diverse“, mai spune Alina Iancu. Dacă vorbim deja despre un weekend pentru două persoane, care include vizite la două crame, degustări de 10-12 vinuri, trei mese şi cazare o noapte la cramă sau în apropierea cramei, deja preţul ajunge la 700 de lei şi include şi transportul. „Dacă turiştii vor şi alte activităţi pe care le oferă crama, mai scot din buzunar 100-300 de lei pe sejur“, adaugă ea. 

Una dintre cele mai vechi şi renumite zone viticole din România este Dealu Mare. Aici, sunt 15.000 ha de viţă de vie, iar vinul a atras mulţi investitori străini. De-a lungul timpului, podgoria a influenţat puternic peisajul subcarpatic şi şi-a câştigat renumele de „Patria Vinurilor“. Săpăturile arheologice din zonă atestă tradiţia viticolă mai veche de 2.000 de ani. La Dealu Mare găsim crame de renume, cum ar fi: Davino, Cramele Basilescu, LacertA Winery, Serve, Vinarte, Cramele Halewood, Cramele Rotenberg, Domeniile Săhăteni, Oenoterra sau Domeniile Dealu Mare Urlaţi. 

Cele mai recente estimări arată că cel puţin 20 de investitori care au văzut potenţialul unor astfel de businessuri în România au pariat pe regiuni precum Dealu Mare sau Drăgăşani. 

Un business de 3,9 milioane de euro

Povestea S.E.R.V.E (Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie) ar putea părea simplă: a pornit în garajul casei, de la primul butaş, pe primul hectar de vie, în primul vas de inox, la primul butoi de stejar, la prima sticlă îmbuteliată într-un şopron amenajat în sala de îmbuteliere, cu entuziasm şi multă pasiune. Aşa îşi aminteşte Mihaela Tyrel de Poix, CEO-ul companiei, de marele debut petrecut în 1994, atunci când a ieşit prima sticlă din gama „Vinul Cavalerului“ pe piaţă. Ea este cunoscută în lumea viticolă drept „Contesa Vinului“, pentru că a creat, crescut şi dezvoltat un business în viticultură alături de răsposatul său soţ, contele Guy Tyrel de Poix. În afacerea de familie, s-au investit 500.000 de dolari, iar acum S.E.R.V.E produce anual circa 800.000 de sticle. Anul trecut, pe cele două companii a raportat afaceri de circa 3,9 milioane de euro, cu un proft de 220.000 de euro. Situată la nivelul paralelei de 45°, la fel ca şi regiunile Bordeaux şi Toscana, aici, microclimatul din Dealu Mare, similar celui mediteranean, oferă viţei de vie condiţii deosebite de dezvoltare, în special pentru soiurile destinate vinurilor roşii: mai multe zile însorite (în medie, cu 14 zile în plus faţă de restul ţării), ploi moderate şi pământ roditor. Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Pinot Noir – doar câteva dintre soiurile care se exprimă cel mai interesant şi complex aici, dar amintim şi soiurile albe: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă şi Riesling. Despre piaţa românească de vin, Mihaerla Tyrel spune că se află-n plin proces de maturizare şi că evoluează într-un ritm mult mai rapid decât alte pieţe „tinere“. Ea ar vrea să se pună mai mult accentul pe educarea consumatorilor de vinuri, „pentru a aduce şi la noi preocuparea pentru vin la nivelul celorlalte ţări europene“. 

Tot în zonă, o altă destinaţie pentru iubitorii de vinuri este crama Davino, care are anual în jur de 900 de clienţi şi afaceri de 3 milioane de euro în 2015, cu un profit de 700.000 de euro. Până la finele anului, Dan Balaban, proprietarul Davino, crede că va avea o creştere a cifrei de afaceri de 25%. Aici, el are 68 de hectare în proprietate, 18 lucrate în arendă, şi scoate maxim 200.000 de butelii pe an, cu circa 5.000 de kilograme de struguri la hectar, din vie lucrată prin dirijarea creşterii, tăiere în verde şi cizelarea strugurilor.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro