„România are probleme severe cu managementul întregului său sector public”, comentează autorii indexului. La fel ca în ultimii ani, ei atrag atenția asupra structurii învechite a sistemului medical, cu un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator. În plus, ei semnalează discriminarea grupurilor minoritare – precum cetățenii de etnie romă – în asistența medicală.
Raportul cuprinde 48 de indicatori (plus, pentru 2016, un indicator al mortalității prin bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC) grupaţi în şase categorii: drepturile şi informarea pacienţilor, accesibilitatea (timpii de aşteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţia şi farmaceuticele. Combinaţia acestor indici – obţinuţi din studii şi baze de date internaţionale şi din chestionare administrate asociaţiilor de pacienţi – îşi propune să descrie felul în care consumatorul de servicii medicale este servit de propriul sistem.
România a obținut 80 de puncte din 125 la categoria „drepturi și informare”, 150 de puncte din 225 la „accesibilitate”, 125 din 300 la categoria „rezultatele tratamentului”, 52 de puncte din 125 la „gama de servicii și extinderea lor”, 48 din 125 la categori „prevenție” și 43 din 100 la „farmaceutice”.
Potrivit sursei citate, România a făcut progrese în ce priveşte accesul în aceeaşi zi la medicul de familie, accesul direct la medicul specialist, accesul la radioterapie sau chimioterapie sub 21 de zile şi timpul de aşteptare la camera de gardă.
Clasamentul la vârf a rămas aproape neschimbat față de edițiile anterioare. Pe primul loc în EHCI 2016 se află, la fel ca în anii precedenți, Olanda, cu 927 de puncte, urmată, de Elveția (904), Norvegia (865), Belgia (860) și Islanda (854).
