Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Taxe si impozite

Micile afaceri de care Fiscul n-are habar

Autor: |

Pentru multe familii din România, punerea pe roate a unei afaceri clandestine a fost singura modalitate de asigurare a unui trai decent. Iar obiceiul nu este deloc nou, ci a funcţionat şi în plin regim comunist.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în România trăiesc în prezent cam 19,9 milioane de persoane. Circa 4,8 milioane sunt salariaţi, undeva în jur de 200.000 sunt patroni, în timp ce circa 700.000 prestează activităţi independente (PFA, drepturi de proprietate intelectuală, avocaţi etc.). În total, cam 5,7 milioane de persoane care câştigă oficial bani în schimbul muncii prestate. Spre comparaţie, în 1990, când România avea 23 de milioane de locuitori (mai mult cu 15% faţă de prezent), numărul salariaţilor şi al liber întreprinzătorilor era de 8,3 milioane (plus 45% faţă de cel de azi).

S-ar putea trage concluzia că situaţia financiară a românilor e mai proastă decât în 1990. Şi veţi găsi la orice colţ de stradă pe cineva care să susţină cu tărie această opinie. Cu toate acestea, atât statisticile veniturilor (salariul mediu, de exemplu, era în 1990 de 150 de dolari, faţă de 450 de dolari în prezent), cât şi orice comparaţie între coşul de cumpărături, spaţiul locativ, parcul auto sau modalităţile de petrecere a timpului liber de acum şi din urmă cu un sfert de secol vor indica foarte clar că este exact pe dos. Dispariţia persoanelor productive se poate explica, parţial, prin îmbătrânirea populaţiei. În 1990, aveam 3,5 milioane de pensionari, azi sunt peste 5,3 milioane. Apoi, unii români încă figurează în statistici ca fiind în ţară, dar ei lucrează de fapt peste hotare. Nu în ultimul rând, unii din ei (greu de estimat câţi) lucrează „la negru“. Şi, de multe ori, cei din ultima categorie sunt chiar propriii lor angajaţi, iar afacerea pe care o desfăşoară nu este nici ea înregistrată la vreo instituţie a statului.

Ţăranul şi ai lui

I se spune Ţăranul. Are o fermă undeva la 20-30 de kilometri de Bucureşti şi, de primăvara devreme şi până toamna târziu, vine în fiecare săptămână în Capitală cu maşina încărcată cu legume şi fructe. În câteva ore, a scăpat de toate, căci funcţionează pe bază de „abonament“ – în schimbul a 50 de lei îţi lasă acasă o cutie plină de produse de sezon din propria grădină, despre care garantează că nu s-au întâlnit vreodată cu erbicide, pesticide sau îngrăşăminte chimice.

„Sunt foarte mulţumită de Ţăran. Mă scapă de un drum la piaţă şi am încredere că produsele sunt chiar aşa cum le descrie. De fapt, se şi vede pe ele că nu sunt din cele forţate să crească. O prietenă chiar i-a făcut o vizită la fermă, a văzut ce se întâmplă acolo şi a fost încântată“, povesteşte Cătălina B., una din clientele mai recente.

Ţăranul are confraţi în toată ţara. Zeci de mii, dacă nu sute de mii. Unii livrează, ca el, fructe şi legume. Alţii lactate, alţii ouă, alţii carne, alţii miere. Unii vin, la fel ca el, la poarta clientului. Alţii merg în clasicele pieţe sau îşi desfac marfa direct din portbagaj. Alţii, mai comozi, aşteaptă acasă vizita cumpărătorilor (eventual şi-au pus anunţuri la poartă sau chiar pe Internet).

Afaceri în bucătărie

Alţi întreprinzători din aceeaşi categorie au mers ceva mai departe şi şi-au construit mici ateliere în care procesează mâncare sau băutură (ingredientele fiind din producţia proprie sau cumpărate). Practic în orice sat vei găsi zeci de producători de zacuscă, gemuri, murături, cârnaţi, vin, ţuică etc. care îşi vând bucuroşi surplusul. „Am o livadă de aproape un hectar cu pruni şi meri. În fiecare toamnă muncim, şi eu şi soţia, câte o lună şi jumătate-două la cules, tocat şi apoi la fiert şi îmbuteliat. Facem cam 400-500 de litri de palincă pe an. Vă daţi seama că pentru consumul propriu, pentru musafiri şi pentru ce mai dăm la rude ori prieteni ne ajung vreo 50 de litri pe an. Restul de 90% vindem, cu 25-30 de lei pe litru. Practic, e ca şi cum mi-aş dubla pensia de 800 de lei“, dezvăluie Gheorghe Pop, un fermier din judeţul Bihor.

În celălalt capăt al ţării, într-o bucătărie a unui apartament din Iaşi, Mihaela Tudor produce prăjituri şi torturi. Clienţii şi-i găseşte prin recomandări sau prin pagina de Facebook. „Sunt perioade mai proaste, când trec două săptămâni şi nu mă caută nimeni, şi perioade mai aglomerate, mai ales în apropierea sărbătorilor, când aproape că nu fac faţă. Una peste alta, e un venit suplimentar care ne prinde foarte bine“, spune tânăra.

Atelierul din garaj

Micile afaceri pitite de ochii autorităţilor nu au legătură numai cu domeniul gastronomic. Ion T. din cartierul bucureştean Pantelimon, de exemplu, are în propria curte un adevărat service auto. În principal repară şi cosmetizează maşinile pe care le cumpără ieftin din străinătate şi pe care vinde apoi în profit. Însă efectuează tot felul de intervenţii (inclusiv pe partea de tinichigerie şi vopsitorie) şi asupra altor vehicule. Clienţii sunt din vecini sau ajung la el prin recomandări.

Corina D. din Ilfov produce mobilă în garaj. Împreună cu doi prieteni face măsurătorile, proiectează piesele cerute de client, se aprovizionează cu materiale, face tăieturile şi găurile necesare şi apoi încarcă totul în camionetă şi face asamblarea la domiciliul clienţilor. „Nu dau factură, dar toţi clienţii mă ştiu şi au încredere că dacă ceva nu e în regulă voi schimbasau repara. Dau şi eu garanţie, ca orice producător“, spune ea, râzând.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro